Premium
Asociația Funky Citizens vine cu cea mai proastă veste pentru Ludovic Orban, după ce PNL a ajuns la 34% în sondaje! Astfel, conform unui studiu, Guvernul PNL stă extrem de prost la transparență bugetară, situația fiind mai precară decât pe vremea guvernelor PSD. Trebuie precizat că asociația care a întocmit raportul pentru România este una dintre cele mai critice la adresa PSD și a fostei coaliții guvernamentale, participând la toate protestele organizate împotriva PSD.
„Notele României sunt în scădere față de precedentul studiu, cel din 2017. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât, cel puțin în materie de transparență a documentelor bugetare, România stătea foarte bine. Ne așteptăm ca, având în vedere felul în care s-a desfășurat dezbaterea bugetului pe anului 2020, acest trend descendent să continue dacă nu sunt luate măsuri în acest sens”, spune Elena Calistru, președintele Funky Citizens, scrie funky.ong.
TRANSPARENȚĂ: 64/100
România se clasează pe pe locul 25 din cele 117 țări măsurate, între Bulgaria și Ucraina, în scădere față de 2017, când avea 75/100. Un scor de 61 sau mai mult înseamnă că țara publică suficiente materiale care să sprijine o dezbatere publică informată despre buget. Indicatorul „transparență” măsoară accesul publicului la informații despre cum colectează și cheltuiește guvernul banii publici. Concret, se măsoară, pe o scară de la 0 la 100, disponibilitatea online a bugetului de stat, publicarea la timp a acestuia și comprehensivitatea a 8 documente bugetare cheie (folosind 109 indicatori cu greutate egală).
RECOMANDĂRI
România își poate îmbunătăți scorul dacă publică propunerea de buget online, la timp, dacă produce și publică un buget în format prietenos pentru cetățeni și dacă include în raportul anual privind execuția bugetară estimările cheltuielilor, informații despre performanță și îndatorare, precum și date despre politici care au intenția de a ajuta direct cele mai împovărate segmente ale populației.
PARTICIPARE PUBLICĂ: 2/100
România are un scor de 2/100, sub Ungaria și Moldova (care au 4), în scădere față de 2017, când avea 6/100. Indicatorul „participare publică” e compus din alți 18 indicatori cu greutate egală și evaluează practicile executivului, legislativului și a Curții de Conturi vizavi de oportunitățile formale pe care publicul le are pentru a participa semnificativ în stadii diferite ale procesului bugetar.
RECOMANDĂRI
Pentru a-și îmbunătăți scorul, autorităților li se recomandă următoarele măsuri: guvernul ar trebui să piloteze mecanisme de implicare a publicului încă din faza de propunere a bugetului, dar și să ușureze monitorizarea execuției bugetare; Parlamentul ar trebui să lase publicul sau societatea civilă să ia cuvântul în cadrul audierilor pentru adoptarea proiectului de buget, dar și în timpul ședințelor în care se primește raportul Curții de Conturi; iar Curtea de Conturi ar trebui să dezvolte mecanisme formale pentru ca publicul să poată contribuie în cadrul procesului de audit.
SUPERVIZARE: 50/100
Studiul examinează, de asemenea, rolul pe care legiuitorii și Curtea de Conturi îl au procesul bugetar și măsura în care acestea asigură supervizarea. Este așadar un indice compozit, iar țările sunt notate pe o scară de la 0 la 100 pe baza a 18 indicatori cu pondere egală. Parlamentul României oferă o supervizare limitată în faza de planificare din ciclul bugetar și supervizare slabă în etapa de execuție.
RECOMANDĂRI
Pentru a îmbunătăți supervizarea, Parlamentul ar trebui să dezbată politica bugetară înainte de a primi bugetul de la Guvern, care ar trebui să transmită Parlamentului propunerea de buget cu cel puțin două luni înainte de începerea anului bugetar. De asemenea, un comitet legislativ ar trebui să examineze execuția bugetară pe parcursul anului, dar și raportul de audit, apoi să publice rezultatele lor online. Nu în ultimul rând, trebuie să ne asigurăm că legislativul e consultat înainte ca executivul să opereze transferuri în linii bugetare între unități administrative diferite, sau ca acesta să cheltuie orice venit neanticipat; sau când guvernul reduce cheltuielile datorate veniturilor în scădere pe parcursul anului bugetar.
