Premium
București-Ilfov este cea mai bine poziționată regiune din România, cu un scor de puțin peste 45 puncte, însă rămâne la mare distanță de regiunile cu un PIB comparabil pe cap de locuitor, potrivit profit.ro. Scorul de 45,4 puncte plasează Capitala țării și județul Ilfov pe locul 161 în rândul celor 263 de regiuni europene, potrivit celei de a treia ediții a indicelui competitivității regionale în UE, care analizează progresul înregistrat la nivelul regiunilor în perioada 2013-2016.
SONDAJ intern PSD: câte procente a pierdut partidul în urma protestelor/SURSE
Deși București-Ilfov a avansat patru poziții față de ediția anterioară, când s-a clasat pe locul 165, regiunea prezintă deficiențe semnificative raportat la suratele europene cu un PIB comparabil, printre care regiunea italiană Trento (48,6 puncte, locul 153), Schwaben, Germania (72,3 puncte, locul 51), Madrid, Spania (67,7 puncte, locul 83) sau Cheshire (85,1 puncte, locul 16).
Astfel, București-Ilfov stă mai prost decât omologii din UE la capitolele instituții, infrastructură, sănătate, învățământul de bază, dar și din punctul de vedere al maturității tehnologice și al inovației, arată datele Comisiei Europene.
“În ansamblu, rezultatele din 2016 sunt consecvente cu cele din 2013. Se poate observa în continuare un model policentric, în cadrul căruia zonele puternice din jurul capitalelor și cele metropolitane reprezintă principalii factori motori ai competitivității. În majoritatea nord-vestului Europei se pot observa efecte de propagare, însă acest lucru este mult mai puțin evident în regiunile UE aflate înspre est și sud”, potrivit Comisiei, care notează că gradul de competitivitate în statele estice a rămas în general stabil.
A doua cea mai bine plasată regiune din România în topul competitivității este regiunea Vest (județele Timiș, Arad, Hunedoara și Covasna), urmată de regiunea Nord-Vest (județele Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Cluj și Bistrița Năsăud). Cele două regiuni ocupă locurile 240 și 241 în clasamentul UE, cu un scor de 13,2, respectiv 11,9 puncte.
Regiunea Sud-Est, care cuprinde județele Buzău, Ialomița, Vrancea, Galați, Brăila, Tulcea și Constanța, se află pe ultimul loc în indicele competitivității, la egalitate cu regiunea franceză Guyane. Regiunea Sud-Est a obținut doar 0,07 puncte la ediția din acest an a indicelui, puțin peste punctajul de zero puncte înregistrat de Guyane.
Următoarele cele mai puțin competitive regiuni europene sunt, în ordine, Anatoliki Makedonia, Sterea Ellada (Grecia), Severozapaden (Bulgaria), Peloponnisos, Dytiki Ellada, Ionia Nisia (Grecia) și regiunile românești Sud-Vest Oltenia (județele Olt, Vâlcea, Dolj, Gorj și Mehedinți) și Sud-Muntenia (județele Argeș, Dâmbovița, Prahova, Călărași, Giurgiu și Teleorman). Cele două regiuni românești au obținut un scor apropiat, de 5,56, respectiv 5,69 puncte.
La polul opus, regiunea formată din Londra și localitățile învecinate este cea mai competitivă din UE, potrivit datelor Comisiei. Londra a obținut scorul maxim, de 100 puncte, devansând ocupanta primului loc la ediția din 2013 a indicelului UE, regiunea olandeză Utrecht. Capitala olandeză și localitățile din apropiere se află în acest an pe locul doi, la egalitate cu o altă regiune britanică, ce cuprinde Berkshire, Buckinghamshire și Oxfordshire.
Top 10 cele mai competitive regiuni din UE este completat de Stockholm (Suedia), Surrey (Marea Britanie), Hovedstaden (Danemarca), Luxembourg, Ile de France (Franța), Oberbayern (Germania) și Hampshire și Isle of Wight (Marea Britanie).
Studiul integral cu explicații poate fi consultat aici
Comisia Europeană definește competitivitatea ca abilitatea unei regiuni să ofere un mediu atractiv și viabil pentru firme și locuitori de a munci și trăi.
Competitivitatea regională reprezintă capacitatea unei regiuni de a oferi un mediu atrăgător și durabil pentru ca întreprinderile și rezidenții să poată trăi și să își poată desfășura activitatea acolo.
Noutatea ediției din 2016 constă în instrumentul online interactiv care permite o analiză și o comparație mai detaliate ale fiecărei regiuni, fie cu omologii săi în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, fie cu toate regiunile UE. Utilizatorii pot vedea acum cu mai multă ușurință ce punctaj a obținut regiunea lor din punctul de vedere al inovării, al guvernanței, al transporturilor, al infrastructurii digitale, precum și al sănătății și capitalului uman. Instrumentul este de asemenea conceput pentru a ajuta regiunile să își identifice punctele forte, punctele slabe și prioritățile de investiție atunci când își elaborează strategiile de dezvoltare.
Comisarul pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Acest indice este un instrument valoros pentru o mai bună elaborare a politicilor. El consolidează eforturile Comisiei de sprijinire a reformelor structurale și de stimulare a capacităților de inovare ale regiunilor UE prin investiții legate de politica de coeziune. Deoarece fiecare regiune este unică, oferim un sprijin adaptat pentru a le abilita și a le ajuta să își valorifice atuurile și activele, mai ales prin intermediul strategiilor noastre regionale de specializare inteligentă.”
În ansamblu, rezultatele din 2016 sunt consecvente cu cele din 2013. Se poate observa în continuare un model policentric, în cadrul căruia zonele puternice din jurul capitalelor și cele metropolitane reprezintă principalii factori motori ai competitivității. În majoritatea nord-vestului Europei se pot observa efecte de propagare, însă acest lucru este mult mai puțin evident în regiunile UE aflate înspre est și sud. În multe cazuri se observă niveluri ridicate de variație în cadrul aceleiași țări, cauzate de o regiune a capitalei care depășește clar celelalte regiuni din țară din punctul de vedere al performanței.
Față de cele două ediții precedente, publicate în 2010 și în 2013, Malta și mai multe regiuni din Franța, din Germania, din Suedia, din Portugalia și din Regatul Unit și-au îmbunătățit punctajele, în timp ce în cazul Ciprului și al unor regiuni din Grecia, din Irlanda și, mai recent, din Țările de Jos, punctajele au scăzut. În regiunile UE din est, competitivitatea a rămas în general stabilă.
Context
Lansat în 2010 și publicat o dată la trei ani, indicele competitivității regionale (ICR) permite regiunilor să își monitorizeze și să își evalueze evoluția de-a lungul timpului și în comparație cu alte regiuni. El este prima măsură care vizează furnizarea unei perspective europene asupra competitivității regiunilor din UE și se bazează pe abordarea folosită pentru indicele competitivității globale al Forumului Economic Mondial (GCI-WEF).
ICR este fundamentat pe regiunile statistice NUTS 2 (Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică), regiunile NUTS 2 care fac parte din aceeași zonă urbană funcțională fiind combinate. Aceasta asigură faptul că ICR reflectă integral competențele disponibile pe piața locală a muncii.
ICR este compus din 11 piloni care descriu diferitele aspecte ale competitivității. Prin intermediul acestor piloni, indicele evaluează punctele forte și punctele slabe ale unei regiuni.
Pilonii sunt clasificați în trei grupuri: elementar, al eficienței și al inovării. Grupul elementar cuprinde cinci piloni: (1) instituțiile; (2) stabilitatea macroeconomică; (3) infrastructurile; (4) sănătatea; și (5) învățământul de bază. Acești piloni reprezintă factorii motori elementari esențiali ai tuturor tipurilor de economie.
Pe măsură ce o economie regională se dezvoltă și înregistrează progrese în ceea ce privește competitivitatea sa, pot intra în joc factori legați de o forță de muncă mai calificată și de o piață a muncii mai eficientă, care fac parte din grupul eficienței. Acesta cuprinde trei piloni: (6) învățământul superior, formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții; (7) eficiența pieței muncii; și (8) dimensiunea pieței. În cel mai avansat stadiu de dezvoltare a unei economii regionale, factorii motori ai ameliorării fac parte din grupul inovării, care constă în trei piloni: (9) maturitatea tehnologică; (10) sofisticarea mediului de afaceri; și (11) inovarea.
Informații suplimentare
- Indicele competitivității regionale în UE, 2016
- Indicele competitivității regionale în UE, 2013
- Indicele competitivității regionale în UE, 2010
