Premium
Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), condusă de chestorul Cătălin Ioniţă, a transmis, marţi, că în anul 2018 s-au organizat acţiuni preventive şi de informare pe trei direcţii prioritare – Poliţie Rutieră, Resurse Umane şi domenii specifice fiecărui judeţ. Au fost organizate peste 4.400 de acţiuni, în creştere cu 14 la sută faţă de 2017, la care au participat peste 68.000 de angajaţi ai Ministerului, în creştere cu 18 la sută faţă de anul precedent. ”A existat o preocupare permanentă pentru diversificarea tipului de activităţi preventive, astfel încât să corespundă în mod real nevoilor personalului ”, au transmis reprezentanţii DGA, potrivit news.ro
DGA a transmis, marţi, precizări cu privire la activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei desfăşurată în anul 2018, după ce instituţia a fost acuzată de ministrul de Interne, Carmen Dan, că s-a concentrat prea mult pe alte zone decât Ministerul Afacerilor Interne.
DGA a menţionat în comunicatul de presă că în 2018 s-a acţionat pe trei domenii prioritare: domeniul „poliţie rutieră”, din cadrul Poliţiei Române; domeniul „resurse umane”, de la toate structurile M.A.I., inclusiv cu participarea membrilor comisiilor de concurs/contestaţie etc. şi a personalului implicat în selecţia, recrutarea, promovarea şi evoluţia în carieră şi domenii specifice la nivelul fiecărui judeţ, stabilite în baza analizelor realizate de structurile subordonate D.G.A proprii, ce au fost comunicate structurilor M.A.I. beneficiare.
DGA a precizat că s-au organizat în 2018 4.424 activităţi de informare şi instruire, la care au participat 68.109 angajaţi (10.626 cu funcţii de conducere şi 57.483 cu funcţii de execuţie).
”Comparativ cu anul 2017, se evidenţiază o creştere cu 14,40% a activităţilor desfăşurate, precum şi o creştere cu 18,05% a personalului participant. Tematica a făcut referire la prevederile legale în materie de corupţie, prezentarea modului de acţiune în situaţia în care sunt implicaţi sau iau cunoştinţă despre săvârşirea unor fapte de corupţie în cadrul ministerului, prezentarea normelor care reglementează obligaţia de sesizare şi a modurilor de sesizare, cadrul general privind testarea integrităţii personalului M.A.I., prezentarea unor situaţii reale cu implicarea în fapte de corupţie a personalului M.A.I. (acţiuni de prindere în flagrant, teste de integritate etc.), prezentarea unor filme documentare, interviuri, spoturi video/audio etc. cu mesaje anticorupţie, dar şi speţe, discuţii libere”, se arată în comunicat.
Sursa citată a precizat că ”a existat o preocupare permanentă pentru diversificarea tipului de activităţi preventive, astfel încât să corespundă în mod real nevoilor personalului ministerului căruia i se adresează”.
DGA a desfăşurat, printre altele, activităţi în beneficiul elevilor şi studenţilor instituţiilor de învăţământ din cadrul M.A.I.:
”Este important a fi menţionat faptul că, anul 2018 este punctul de plecare în ceea ce priveşte constituirea unei grupe de studenţi din Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” în cadrul unui profil distinct – „anticorupţie”, care, în baza unei curricule întocmite la nivelul structurilor DGA, se pregătesc pentru a activa în cadrul unităţii noastre după terminarea studiilor”, au mai transmis reprezentanţii DGA.
Potrivit acestora, în scopul adaptării activităţii preventive la situaţia operativă, în baza „Planului comun de măsuri în vederea prevenirii corupţiei, în contextul migraţiei ilegale pentru anul 2018”, încheiat între D.G.A., I.G.P.F. şi I.G.I., începând cu 20 iulie 2018, au fost desfăşurate activităţi de instruire în colaborare cu Institutul Român pentru Drepturile Omului adresate personalului MAI cu atribuţii în domeniu, dar şi întâlniri regionale anticorupţie cu toţi partenerii din cadrul instituţiilor anticorupţie din Serbia, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova şi Bulgaria.
DGA a mai precizat că, pentru personalul nou încadrat în MAI, încă din anul 2015, s-au organizat stagii de formare destinat funcţionarilor debutanţi ai M.A.I., aflaţi în primii 2 ani de carieră şi stagii de perfecţionare pentru managerii nemijlociţi ai acestora, în cadrul Proiectului „Etică organizaţională şi integritate în M.A.I.”.
”Proiectul abordează domeniul eticii organizaţionale şi profesionale, oferind în acelaşi timp modele profesionale şi repere menite să contribuie la promovarea unei culturi organizaţionale în M.A.I. bazată pe valori, comunicare, profesionalism şi integritate, pentru cultivarea conduitei promovate de cadrul strategic al M.A.I. în rândul funcţionarilor proprii. La aceste stagii au participat până în prezent, 854 funcţionari, din care 93 cu funcţii de conducere şi 761 cu funcţii de execuţie. Considerând prevenirea corupţiei şi promovarea integrităţii, educarea cetăţenilor în general şi a tinerei generaţii, în special, DGA a desfăşurat activităţi şi în sprijinul cetăţenilor, adulţilor şi copiilor care să conducă la o mai bună informare şi conştientizare a corupţiei la nivelul societăţii româneşti. Din datele prezentate, rezultă în mod vădit că activitatea preventivă desfăşurată de D.G.A. şi-a concentrat eforturile, în primul rând, pe personalul ministerului afacerilor interne, numărul personalului participant de 68.109 angajaţi dovedind cu prisosinţă acest lucru, respectându-se documentele strategice anticorupţie şi reglementările de linie”, a mai transmis instituţia.
Oficialii DGA susţin că, de la momentul înfiinţării Direcţiei Generale Anticorupţie, capacitatea acestei unităţi de a combate faptele de corupţie s-a bucurat de recunoaştere atât la nivel naţional, cât şi în plan internaţional.
În plan naţional, această apreciere se fundamentează în principal pe numărul mare de ordonanţe de delegare emise de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (parchete de pe lângă curţi de apel, parchete de pe lângă tribunale, respectiv parchete de pe lângă judecătorii), Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în considerarea experienţei extinse şi a gradului ridicat de specializare al lucrătorilor de poliţie judiciară, dar şi a profesionalismului şi operativităţii cu care aceştia desfăşoară activităţi procedurale în dosare penale.
DGA precizează că, prin lege, organele de cercetare ale poliţiei judiciare îşi desfăşoară activitatea sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind obligate să ducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
”Delegarea lucrătorilor de poliţie judiciară din Direcţia Generală Anticorupţie de către procurori, pentru efectuarea unor acte de urmărire penală în cauze complexe de corupţie care vizează un spectru larg de subiecţi activi ai acestui tip de infracţiuni, fără a se limita doar la personalul Ministerului Afacerilor Interne îşi are fundamentul în vocaţia legală a acestora de a-şi delega o astfel de competenţă organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare. Potrivit dispoziţiilor art. 283 din Codul de procedură penală, “neîndeplinirea în mod nejustificat de către organul de cercetare penală a dispoziţiilor scrise ale procurorului, în termenul stabilit de acesta” reprezintă abatere săvârşită în cursul procesului penal şi se sancţionează cu amendă judiciară de la 500 lei la 5.000 lei”, au mai transmis oficialii DGA.
Potrivit acestora, ”ipoteza neîndeplinirii în mod nejustificat de către lucrătorii de poliţie judiciară a dispoziţiilor scrise ale procurorului, în termenul stabilit de acesta, este de natură să atragă consecinţa încetării calităţii de lucrător în cadrul poliţiei judiciare”.
”Prevederile sus-menţionate, referitoare la neîndeplinirea în mod nejustificat a dispoziţiilor scrise ale procurorului nu se referă doar la lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul acestei direcţii generale, ci sunt opozabile tuturor organelor de cercetare ale poliţiei judiciare din structura Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române şi a unităţilor teritoriale ale acestora. Evaluarea profesională a poliţiştilor din cadrul poliţiei judiciare se realizează de către şeful nemijlocit prin luarea în considerare a referatului conducătorului parchetului sub coordonarea, controlul şi conducerea căruia îşi desfăşoară activitatea aceştia. Prevederile legale enunţate anterior sunt obligatorii pentru organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, indiferent de structura din care acestea fac parte”, se mai arată în comunicatul citat.
Potrivit documentului, ”un moment deosebit în atingerea maturităţii instituţionale a Direcţiei Generale Anticorupţie în activitatea de combatere a corupţiei l-a constituit adoptarea Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 51/2016 şi ulterior a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2016, în urma cărora mandatele de supraveghere tehnică nu au mai fost puse în executare de serviciile de informaţii, întrucât acestea nu au calitatea de organ de urmărire penală”.
Un efect direct l-a constituit creşterea semnificativă a numărului ordonanţelor procurorilor prin care dispun punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică de către lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, în consecinţa recurgerii, de către procurori, la efectuarea unor astfel de procedee probatorii.
Pentru evitarea unor lacune operaţionale în probarea infracţiunilor de corupţie, procurorii au emis ordonanţe de delegare pentru utilizarea metodelor speciale de cercetare prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. g) C.pr.pen. (privind utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor), precum şi la art. 138 alin. (1) lit. j) C.pr.pen. (referitoare la obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului), care au vizat nu doar personalul Ministerului Afacerilor Interne, ci şi alte categorii de subiecţi activi.
”Aprecierea în plan internaţional a fost exprimată pe componenta operativă sub forma cooperării Direcţiei Generale Anticorupţie, realizate conform prevederilor legale, cu structuri similare din state precum Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ungaria şi Ucraina. Au existat multe cazuri în care săvârşirea de infracţiuni de către funcţionari ai Ministerului Afacerilor Interne s-a făcut cu participarea altor persoane care nu deţin această calitate, împrejurare care justifică numărul mare al suspecţilor cercetaţi în dosare penale în care lucrătorii de poliţie judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie au fost delegaţi de procurori”, a mai transmis DGA.
Instituţia precizează că din numărul total de 1.495 de suspecţi care au făcut obiectul cercetărilor în dosare penale în care lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie au fost delegaţi să efectueze acte procedurale, 495 de suspecţi au făcut obiectul cercetărilor pe parcursul anului 2018 pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută la art. 290 C.pen., infracţiune pentru care subiectul activ poate fi orice persoană.
”Având în vedere aspectele menţionate mai sus referitoare la activităţile DGA pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, ne propunem pentru perioada imediat următoare, convocarea unei şedinţe a Comitetului Strategic pentru sprijinirea activităţii DGA, în scopul realizării unei analize şi evaluări a situaţiilor obiective şi subiective de natură a îmbunătăţi operaţiunile DGA”, a mai transmis DGA.
Ministrul de Interne Carmen Dan a criticat, la bilanţul MAI pe 2018, Direcţia Generală Anticorupţie din MAI, condusă de chestorul Cătălin Ioniţă, afirmând că aceasta s-a concentrat pe alte zone decât MAI şi anunţând intenţia de a modifica legislaţia astfel încât activitatea DGA să fie readusă la zona de competenţă pentru care a fost înfiinţată.
