Premium
Abuzul și neglijarea copiilor sunt probleme stringente care ating cifre îngrijorătoare în România. Aproape 15.000 de cazuri de abuz și neglijare au fost raportate de DGASPC-uri în anul 2018. Abandonul școlar, traficul de minori și nevoile educaționale speciale reprezintă probleme majore în România, potrivit news.ro.
Aproape 15.000 de cazuri de abuz și neglijare au fost raportate de către DGASPC-uri în 2018. 94% din cazurile de abuz și neglijare au loc în familie, se arată în raportul realizat de Organizația Salvați Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.
Din sondaj reiese că numărul real al copiilor victime este mult mai mare, majoritatea cazurilor nefiind referite de către serviciile sociale sau alți specialiști care lucrează cu copiii (cadre didactice, medici etc.).
Portivit datelor de sondaj, două treimi dintre copii au fost supuși abuzului emoțional și abuzului fizic ușor ca forme de disciplină. Nefiind conștienți de efectele negative ale acestor comportamente asupra copiilor, părinții utilizează aceste forme de abuz pentru a corecta comportamentul copiilor.
În ceea ce privește violența în școli, aproximativ unul din trei copii din ciclurile gimnazial și liceal spun că au fost supuși unor forme de violență fizică sau psihologică în școală. O proporție și mai mare a fost a victimelor din mediul online. Violența repetată asupra copiilor poate avea repercusiuni grave pentru sănătatea lor mintală și performanța scolară, arată studiul.
Și traficul de copii reprezintă una din temele analizate în raportul realizat de Organizația Salvați Copiii, împreună cu Avocatul Poporului, fiind înregistrare și în acest caz cifre îngrijorătoare. Dintre toate victimele traficului de persoane identificate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, mai mult de jumătate sunt minori. Minorii sunt traficați atât intern cât și internațional în scopul exploatării sexuale, pentru săvârșirea de infracțiuni (furt, înșelăciune etc.) și pentru exploatare prin muncă, se arată în raport.
Și în ceea ce privește zona copiilor cu dizabilități și a cerințelor educaționale speciale, există foarte multe probleme. Conform datelor ANPDCA, în România, există 65.731 copii cu dizabilități. Cifra nu include însă copiii ai căror părinți nu au făcut demersuri pentru încadrarea oficială într-un grad de handicap. Incidența neșcolarizării este de 7 ori mai mare în rândul persoanelor cu dizabilități decât în rândul populației generale.
Conform unor date din 2016, mai puțin de jumătate (42%) erau încadrați în școli de masă. Încă 26% erau înscriși în școli speciale sau beneficiau de educație specială de grup și 3% erau educați în regim individual. Aproximativ 29% dintre copiii cu dizabilități nu erau înscriși în învățământ, dar acest grup include și copiii de vârste foarte mici. Totuși, peste 6.000 de copii cu dizabilități cu vârsta de peste 5 ani nu erau înscriși în nicio formă de învățământ, se arată în raportul realizat de Organizația Salvați Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.
Tot în raport se arată și faptul că școlile de masă sunt slab pregătite pentru integrarea și sprijinirea copiilor cu dizabillități și CES-uri, din punct de vedere al accesibilizării materiale, și în ceea ce privește pregătirea personalului didactic și socializarea celorlalți copii și părinți în spiritul educației incluzive.
La nivelul anului școlar 2017-2018, rata abandonului școlar la nivel național în învățământul primar și gimnazial era de 1,7% (aprox. 30.000 elevi), cu cea mai mare rată a abandonului școlar înregistrată în Regiunea Centru cu 2,6%, urmată de Regiunea Sud-Est, cu 2%, arată datele unui raport realizat de Organizația Salvați Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.
Potrivit aceleiași surse, mediul rural se confruntă cu un număr considerabil mai mare de copii care abandonează școala, cu un procent de 2,2% în 2015, față de cel urban cu 1,5% în același an. În anul școlar 2016-2017, învățământul primar și gimnazial a înregistrat o rată a abandonului de 1,1% în urban și 2.3% în rural.
Costurile de școlarizare sunt principalul motiv de abandon școlar în comunitățile marginalizate, potrivit raportului realizat de Organizația Salvați Copiii, împreună cu Avocatul Poporului. Pentru o parte dintre elevi, mai ales pentru cei din zonele rurale sărace, unul dintre aceste costuri restrictive este cel aferent transportului către și de la școală. La nivelul anului școlar 2015-2016, peste 125.000 de elevi au făcut naveta zilnic folosind transportul rutier pentru a ajunge la cursuri.
