Diana Șoșoacă, liderul SOS România, a ieșit de la consultările cu președintele Nicușor Dan. Șoșoacă a mers costumată cu o pălărie care aduce aminte de primele doamne ale Americii și a stârnit senzație după ce i-a spus președintelui Nicușor Dan că femeile sunt mai puternice decât bărbații.
Declarațiile Dianei Șoșoacă
”Ironia sorţii este că astăzi, 5 octombrie 2026, se împlinesc exact doi ani de zile de la actul de lovitură de stat, exercitat de către Curtea Constituţională, prin care, pentru prima dată în istorie, un om care nu a fost condamnat şi interzis de o instanţă să mai participe la alegeri, a fost oprit să mai candideze, i s-a anulat candidatura pentru delict de opinie. Evident că după aceea, 6 decembrie a urmat normal, pentru că aveau nevoie de precedent. Precedentul Diana Şoşoacă. Îmi pare rău că sunt precedent pentru aceste lucruri. Dacă nu s-ar fi întâmplat asta, astăzi discutam eu, preşedinte, dumneavoastră, jurnalişti. Şi vă garantez că dumneavoastră aţi fi avut libertatea să vorbiţi şi împotriva PSD, PNL, USR, UDMR, şi AUR şi SOS, oricum o faceţi, dar aţi fi avut curajul şi nu v-ar fi distrus nimeni cariera sau viaţa personală pentru aceste lucruri”, a spus Diana Şoşoacă, după consultările cu preşedintele.
Ea a precizat că discuţiile au durat 34 de minute şi a arătat că i-a spus lui Nicuşor Dan că nu îl recunoaşte ca preşedinte.
Preşedinta S.O.S România a mai spus că ar vrea alegeri anticipate, dar Constituţia României nu permite unui guvern demis, pentru că termenul de interimar nu există în Constituţia României, să organizeze alegeri.
”Suntem în Kafka, în teoria absurdului. Şi atunci ne trebuie un guvern. Cine să-l facă? Să ştiţi că în toate negocierile pe care le-am avut cu absolut toate partidele, n-am auzit pe unul să spună ceva de interesul naţional de România. Ci ce funcţii vrei tu, cine vrei să fie subsecretar de stat, nu putem să-ţi dăm ministru, nu putem să-ţi dăm vice-priministru, nu putem să-ţi dăm, dar îţi dăm la agenţii, dar nu ştiu ce. Păi bine, care agenţii? Că alea interesante le ţineţi voi, ca să le rupeţi în două şi să le vindeţi străinilor. Şi atunci, evident că ne trebuie un guvern”, a menţionat Şoşoacă.
Ea a arătat că i-a transmis preşedintelui că ea ar trebui să conducă Guvernul.
”M-a întrebat cine să conducă guvernul, doamna Diana Şoşoacă? Păi doamna Şoşoacă, pentru că e singura care mai ţine piept unui sistem şi care are curajul să facă ceea ce trebuie. (..) Evident că nu va vota nimeni un guvern condus de Şoşoacă, pentru că toţi ăia din Parlament vor ajunge la puşcărie, unde îşi vor plăti singuri zilele de puşcărie, şi li se vor confisca averile. Pentru că nu noi am furat, nici voi, ci ei. Ăsta este adevărul. Şi am conchis în felul următor, având în vedere situaţia dezastruoasă a României, în acest moment (..) sunt capabilă şi suntem capabili să discutăm cu absolut toate forţele politice, să facem un guvern să scoatem ţara din criză, nu să o băgăm în criză”, a mai spus preşedintele S.O.S România.
Ce vor partidele
Parlamentarii care reprezintă minoritățile au ieșit de la consultările cu președintele Nicușor Dan de la Palatul Cotroceni.
Până acum, PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu premier și spune că vrea să preia guvernarea, AUR a cerut alegeri anticipate, la fel ca și USR, care la rândul său a avertizat că o majoritate PSD - AUR nu poate susține guvernarea. PNL a declarat că dacă PSD va prelua guvernarea va trece în opoziție, dând de înțeles că poate susține un guvern PSD. UDMR a declarat la rândul său că nu vrea să intre la guvernare, dar că va vota un guvern care să aibă o majoritate.
Cum am ajuns aici
Pe 5 mai 2026, Guvernul Ilie Bolojan a fost demis printr-o moţiune de cenzură iniţiată de PSD, AUR şi PACE - Întâi România.
De atunci, România este condusă de un guvern interimar, deşi termenul constituţional de 45 de zile pentru interimat a expirat de mult, fără ca vreo sancţiune să intervină.
Actualul guvern a ajuns însă într-un impas - este nevoie de rectificare bugetară, iar un guvern demis nu o poate face. De asemenea, trebuie pregătit bugetul pentru anul viitor, astfel încât să fie evitate problemele unei adoptări tardive a Legii bugetului pentru 2027.
Preşedintele Nicuşor Dan a desemnat până acum trei persoane să construiască guverne, dar fără succes deocamdată.
Primul premier desemnat, Eugen Tomac, nici nu a mai ajuns în Parlament: şi-a depus mandatul după ce a constatat că nu poate strânge numărul de voturi de învestitură.
Al doilea premier desemnat, liberalul Adrian Veştea, a ajuns la vot pe 22 iunie şi a fost respins. A primit 189 de voturi "pentru" şi 23 "împotrivă", dar doar 287 din cei 465 de parlamentari au fost prezenţi în sală. PSD a votat pentru Guvernul Veştea.
Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a vorbit atunci despre "jocuri de culise" şi trădări, întrucât desemnarea lui Veştea s-a făcut fără consultarea partidului. Liberalii au reiterat ideea că nu mai intră la guvernare alături de PSD. Mai mulţi parlamentari liberali au fost excluşi din partid, iar conducerile unor filiale acuzate de trădare au fost înlocuite.
Cea de-a treia persoană care a încercat să obţină majoritatea pentru învestirea unui Guvern a fost Siegfried Mureşan. Acesta a fost nominalizat de către preşedintele Nicuşor Dan, pe 19 septembrie 2026, însă guvernul pe care l-a propus a obţinut doar 182 de voturi "pentru", necesarul fiind de cel puţin 233.
Dacă între primele nominalizări şi cea a lui Siegfried Mureşan preşedintele Nicuşor Dan a lăsat să treacă luni de zile, săptămâna trecută a anunţat consultări oficiale cu partidele în aceeaşi zi în care a avut loc şedinţa de plen a Parlamentului pentru investirea Guvernului Mureşan.
Tot atunci a promis că luni seară, la finalul consultărilor, va prezenta un nou nume de premier.
Ce spune Constituția
În urma respingerii Guvernului Veştea şi Guvernului Mureşan, sunt întrunite condiţiile dizolvării Parlamentului şi convocării de alegeri anticipate.
Articolul 89 din Constituţie prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, "Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
Preşedintele Nicuşor Dan a cerut, în repetate rânduri, partidelor politice responsabilitate şi soluţii concrete pentru rezolvarea crizei politice, apreciind că alegerile anticipate nu sunt o soluţie.
"E momentul ca această criză politică să se încheie. E momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul naţional. Alegerile anticipate nu sunt o soluţie, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilităţii şi a neîncrederii - şi a cetăţenilor români, şi a pieţelor financiare. Indiferent de ce se va întâmpla, România îşi va păstra traiectoria financiară, există consens politic pe chestiunea asta", a transmis preşedintele.
De asemenea, a anunţat că nu-şi doreşte dizolvarea Parlamentului.
"Eu îndemn partidele - pentru că e o chestiune serioasă, totuşi - îndemn partidele la dialog. Nu l-am prea văzut în ultimele luni. Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să-mi doresc. Asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine şi cred că românii... în momentul ăsta îşi doresc să se termine criza asta într-un fel sau altul şi felul ăsta nu poate să fie decât unul negociat de partide (...) Alegerile anticipate sunt rele în primul rând pentru cetăţeni, după aceea şi pentru partide. Când eşti politician trebuie să te uiţi la ce vor cetăţenii. E o stare de insecuritate şi cred că e momentul să închidem criza asta", a afirmat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat pentru Antena 3, la finalul vizitei la New York.
Decizia preşedintelui Nicuşor Dan de a nu declanşa alegerile anticipate, deşi criticată de o parte dintre liderii politici şi persoanele care postează comentarii pe pagina de Facebook a şefului statului, a fost apreciată de specialiştii Agenţiei de rating S& P în raportul prin care reconfirmau ratingul de ţară.
"Ipoteza noastră de bază este că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028. Peisajul politic al României rămâne caracterizat de instabilitate, întrucât nu s-a format încă niciun guvern după căderea Guvernului Bolojan în luna mai. În ciuda eşecului mai multor candidaţi la funcţia de prim-ministru de a obţine un mandat, preşedintele Nicuşor Dan a rezistat apelurilor la organizarea de alegeri anticipate. Alegerile anticipate rămân puţin probabile, având în vedere că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa postcomunistă", se arată în raportul agenţiei de rating.
Comentează