În cea de-a treisprezecea ediție internațională a Digital News Report, cercetarea academică a consumului de informație și opinie a audiențelor digitale acoperă 47 de piețe de media, inclusiv România. Practic, în acest an, rezultatele DNR24 vorbesc despre consumul de media a jumătate din populația globului.
Echipa Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, coordonată de prof. univ. dr. Raluca Radu, este, pentru al 8-lea an, partenerul Institutului Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford, în cel mai mare studiu din lume, multianual, despre consumul de informație și opinie al audiențelor digitale (atât pentru media tradiționale, cât și pentru online).
stiripesurse.ro se menține în topul surselor de știri
Conform studiului de anul acesta, stiripesurse.ro rămâne una dintre principalele surse de știri online, beneficiind și de unul dintre cele mai mari procente de încredere.
stiripesurse.ro rămâne una dintre principalele surse de știri din România și în funcție de date de trafic publicate de SATI, cu 4,5 milioane de vizitatori unici în luna mai 2024 și peste 42 de milioane de afișări.
Reuters Institute Digital News Report
Studiul este coordonat de Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford și compară consumul de media în mai multe țări, de la Japonia la Statele Unite ale Americii, de la România la Maroc. Anul acesta, datele colectate în 47 de piețe de media, inclusiv România, în ianuarie – februarie 2024, sunt disponibile pe site-ul DNR de luni, 17 iunie.
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București
FJSC este prima facultate de jurnalism înființată după 1989, fiind recunoscută pe plan național și internațional, drept un spațiu al formării profesionale, pentru domeniul științe ale comunicării, la cele mai înalte standarde. Cu o istorie de 160 de ani și un prestigiu confirmat constant, Universitatea din București este o instituţie de excelenţă atât în educaţie, cât și în cercetare. FJSC este partener Digital News Report pentru România, prin echipa condusă de prof. univ. dr. Raluca Radu, din 2016.
Analiza autorilor
„La începutul celui mai aglomerat an electoral din istorie, redacțiile din România se confruntă cu un nivel ridicat de neîncredere și cu îngrijorări semnificative privind libertatea presei. În ultimul an, partidele parlamentare au încercat să limiteze independența presei, procurorii au refuzat să urmărească două cazuri împotriva unui jurnalist de investigație, iar un investitor media străin și-a concediat echipa de investigație.
În decembrie 2023, jurnaliștii au ieșit în stradă pentru prima dată în mai bine de două decenii. Aceștia s-au alăturat activiștilor pentru drepturile omului pentru a protesta în fața Procuraturii Generale, în sprijinul Emiliei Șercan, o jurnalistă care a descoperit plagiatul în teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă (2021-3). După ce și-a publicat investigația în 2022, ea a fost amenințată de persoane necunoscute și prinsă într-o campanie de kompromat în care a fost implicată poliția. În 2023, procurorii care au lucrat la aceste cazuri le-au clasat pe ambele, deoarece amenințarea împotriva unui jurnalist a fost considerată "nu de interes public", iar faptele din cazul de kompromat fie "nu au existat", fie "nu erau prevăzute de legea penală".
Ziarele Libertatea (generalist) și Gazeta Sporturilor (sport), ambele deținute de Ringier, cu sediul în Elveția, au atras atenția publicului prin concedierea unor angajați cheie în urma unei dispute între jurnaliști și conducere cu privire la independența editorială și standardele de etică. În vara anului 2023, Mihnea Vasiliu, directorul general al Ringier România, a plecat pentru a fi înlocuit de un director general interimar. În toamnă, mai mulți redactori de la Gazeta Sporturilor au fost înlăturați de către CEO-ul interimar, iar apoi, în decembrie, renumita echipă de investigație Libertatea, condusă de Cătălin Tolontan, și redactorii de la Libertatea au fost concediați.
Jurnaliștii au documentat întregul proces în Libertatea, expunând, de exemplu, încercările companiilor de jocuri de noroc de a controla conținutul editorial al Gazeta Sporturilor. La rândul său, Ringier a făcut referire la o "restructurare strategică" din cauza scăderii vânzărilor de presă scrisă - cu 27% mai puțin din 2018 - și a creșterii costurilor cu hârtia de ziar, și a închis ediția tipărită a Gazeta Sporturilor. Gazeta Sporturilor a deschis calea publicării unei ediții online, în urmă cu aproape două decenii, replicând ediția sa tipărită, fără paywall - un model urmat de majoritatea ziarelor tipărite. După criza economică din 2008, pe măsură ce publicul s-a mutat online, ziarele și-au închis rând pe rând edițiile tipărite, lăsând Ringier cu unele dintre ultimele titluri tipărite.
Piața totală de publicitate a crescut de la 601 milioane EUR în 2021 la 657 milioane EUR în 2022 și 683 milioane EUR în 2023.1 Cu toate acestea, cea mai mare parte a acestei creșteri a fost alimentată de creșterea cheltuielilor pentru publicitatea digitală (care reprezintă acum 37% din total), unde se estimează că 9 din 10 euro cheltuiți pe publicitate digitală merg către platformele de căutare și sociale. Între timp, ponderea mass-media tradiționale este, de asemenea, în scădere în offline, TV, de exemplu, a avut 51% din totalul cheltuielilor de publicitate în 2023, în scădere de la 64% în 2019.
Presiunea politică asupra mass-mediei a crescut, înaintea anului electoral aglomerat 2024, cu alegeri locale, parlamentare, prezidențiale și europene, și cu prognoza că al patrulea partid parlamentar ca mărime, partidul de extremă dreapta AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), va face progrese. Aproape jumătate din cele 45 de milioane de euro din fondurile publice acordate anul trecut partidelor parlamentare au fost alocate pentru "mass-media și propagandă "2. Un raport recent al UE privind statul de drept în România a evidențiat contractele secrete dintre partide și mass-media pentru acoperirea politică și a solicitat publicarea acestora. Fondurile pentru "media și propagandă" pot reprezenta doar aproximativ 3 % din piața totală de publicitate estimată, dar pot avea totuși un impact puternic. Comentatorii se plâng de faptul că unele acoperiri ale celor două partide principale, aflate în prezent în coaliție, sunt atât de pozitive încât seamănă cu publicitatea politică și că acoperirea negativă face uneori parte din campanii de defăimare a adversarilor politici, plătite din fonduri publice.3
De asemenea, raportul UE a avertizat în continuare cu privire la riscurile la adresa independenței serviciului public de radio și televiziune. Consiliile de administrație ale celor două instituții sunt formate în principal din reprezentanți ai partidelor parlamentare, proporțional cu locurile pe care le dețin în parlament. Bugetul de stat asigură cea mai mare parte a veniturilor anuale ale acestora (aproximativ 83 de milioane de euro pentru fiecare dintre radio și televiziune). Legea privind serviciile publice de media prevede ca 1% din timpul total de emisie să fie dedicat partidelor parlamentare, dar acest lucru este îndeplinit prin difuzarea discursurilor fie integral (radio), fie doar parțial moderat (TV).
În cazul jurnaliștilor independenți și al redacțiilor de știri, utilizarea acțiunilor de intimidare și a SLAPP-urilor, de către politicieni și alte persoane, care fac obiectul unor investigații media, este larg răspândită”, se arată în analiza realizată de Raluca-Nicoleta Radu, de la Universitatea București.
Comentează