Presa rămâne relevantă pentru publicul digital din România, în ciuda creşterii importanţei platformelor de socializare, indică rezultatele celei de-a XIV-a ediţii internaţionale a Reuters Institute Digital News Report, lansat marţi de echipa Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Universitatea din Bucureşti, relatează agerpres.
Raportul explică de ce alegerile prezidenţiale, anulate şi apoi reluate în mai 2025, au fost disputate, în final, de doi candidaţi prezenţi în mass-media tradiţionale, după ce "o campanie sofisticată de dezinformare a împiedicat un vot liber, cheltuieli publice preelectorale necontrolate şi interferenţe externe au făcut ca un 'candidat TikTok' pro-rus de extremă dreapta să câştige cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, din noiembrie 2024".
Cercetarea academică vizează consumul de informaţie şi opinie a audienţelor digitale pentru media tradiţionale şi pentru online din 48 de pieţe de media, inclusiv România, şi acoperă jumătate din populaţia globului. Echipa Universităţii din Bucureşti este, pentru al nouălea an consecutiv, partenerul Institutului Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford în acest studiu multianual.
Potrivit raportului, "cu un mix de jurnalism de investigaţie, informaţie politică prezentată echilibrat, fapt divers, emisiuni populare şi filmele de acţiune, ProTV rămâne brandul de top online şi offline, pentru publicul digital din România".
"Printre mărcile de top se numără Antena 1, Realitatea TV, România TV, Stiripesurse.ro şi Adevărul, deţinute de proprietari români, ProTV şi Europa FM, deţinute de proprietari cehi, şi Libertatea, deţinută de proprietari elveţieni, alături de posturile de televiziune şi de radio de serviciu public. Se adaugă Digi 24 şi Kanal D, care aparţin unor societăţi cotate la bursă din România şi, respectiv, Turcia.
Digital News Report remarcă faptul că, "în România, piaţa de media a avut venituri care au depăşit pragul de 1 miliard de euro, ca urmare a evenimentelor sportive (UEFA şi Jocurile olimpice de vară) şi a alegerilor de la toate cele patru niveluri (locale, parlamentare, europene şi prezidenţiale). Piaţa publicitară a fost estimată de Initiative Media la 778 milioane de euro - un nivel record. Alte 180 de milioane de euro au provenit de la bugetul de stat, pentru televiziunea publică, radioul public şi Agenţia Naţională de Presă".
Studiul mai relevă că partidele politice şi candidaţii au folosit cel puţin alte 150 de milioane de euro din fonduri publice pentru campanii de comunicare.
"O parte din aceşti bani publici au fost folosiţi pentru a cumpăra materiale de presă pozitive ceea ce, în mod surprinzător, a fost permis de către Consiliul Naţional al Audiovizualului. ActiveWatch a dezvăluit că posturile de televiziune au taxat candidaţi pentru emisiuni cu plată, etichetate ca programe electorale, dar realizate de jurnaliştii posturilor, cu până la 200.000 euro fiecare. În ciuda tuturor acestor cheltuieli, Călin Georgescu, un candidat fără personal, fără partid, cu buget electoral declarat zero şi o expunere foarte limitată în mass-media tradiţională a câştigat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024", a afirmat coordonatorul echipei Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, prof. univ. dr. Raluca Radu.
Conform Digital News Report, în 2024, Călin Georgescu a avut o campanie pe platforme sociale precum Facebook, YouTube şi TikTok cu mesaje anti-NATO, anti-Uniunea Europeană, pro-Rusia şi mesajele de extremă dreaptă. Potrivit studiului, aproape 8 din 10 persoane (78%) folosesc cel puţin o reţea de socializare pentru a se informa şi a discuta despre ştiri, iar un sfert dintre respondenţi folosesc TikTok ca sursă de ştiri şi şase din zece persoane până în 35 de ani folosesc o reţea de socializare bazată pe imagine sau video pentru a se informa.
"Cu toate acestea, mass-media tradiţionale sunt încă relevante. Alegerile prezidenţiale anulate şi creşterea tensiunilor în societate au sporit atât anxietatea publicul digital, cât şi apetitul lui pentru informaţie. Redacţii principale şi echipele de jurnalism de investigaţie stabilesc în continuare agenda publică. Un sfert din publicul digital (26%) declară că are încredere în presă în general, iar trei din zece (31%) spun că au încredere în redacţiile pe care aleg să le urmărească. Cu toate acestea, în perioada ianuarie - februarie 2025, peste jumătate (56%) dintre cei care au spus că nu au încredere în presă şi trei sferturi (74%) dintre cei care au declarat că au încredere au urmărit cel puţin cinci redacţii în săptămâna dinaintea sondajului. Alături de sursele online, inclusiv platformele de socializare, televiziunea rămâne un mediu de informare preferat de publicul digital", detaliază Digital News Report.
În România, studiul a fost făcut prin intermediul unui chestionar online, distribuit în perioada 14 ianuarie - 19 februarie 2025, pe un eşantion de 2.003 persoane. Rezultatele se referă numai la publicul digital, reprezentat pe criterii de vârstă, sex, regiune şi educaţie, iar diferenţe de +/- 2% nu sunt considerate relevante din punct de vedere statistic.
Raportul mai relevă că, la nivel internaţional, "audienţele urmăresc ştirile video şi influencerii online, provocând îngrijorări legate de informarea greşită" şi roboţii de chat AI devin o sursă alternativă de ştiri, 12% dintre publicul mai tânăr din eşantionul global folosindu-i pentru a obţine informaţii despre evenimentele actuale.
"Pe toate cele 48 de pieţe, publicul a devenit mai dependent de platformele sociale şi şi platformele video, 44% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani spunând că aceste reţele sunt principala lor sursă de ştiri. În acelaşi timp, proporţia tuturor persoanelor care consumă videoclipuri sociale a crescut de la 52% în 2020 la 65% în 2025", mai indică studiul.
Alte idei evidenţiate în raportul 2025 sunt: încrederea în presă a rămas stabilă pentru al treilea an consecutiv, mai mulţi oameni ca niciodată evită ştirile. Podcasturile de ştiri prosperă în rândul publicului mai tânăr.
Sondajul a fost realizat în 48 de pieţe de media, dimensiunea totală a eşantionului fiind de 97.055 de adulţi, cu aproximativ 2.000 de persoane pentru fiecare piaţă. Munca de teren a fost întreprinsă la sfârşitul lunii ianuarie/începutul lunii februarie 2025. Sondajul a fost realizat online. Datele au fost ponderate în funcţie de ţintele stabilite pentru vârstă, sex şi regiune (alături de educaţie şi înclinaţii politice, acolo unde a fost posibil), pentru a reflecta totalul populaţie. Eşantionul reflectă în mare măsură populaţia care are acces la internet în fiecare ţară.
Comentează