Dilema moldovenească: găzduirea refugiaților într-una dintre cele mai sărace țări din Europa

Creșterea costului vieții a făcut ca moldovenii și refugiații ucraineni să aibă o capacitate din ce în ce mai redusă de acces la produsele și serviciile de bază

Iernile în Moldova sunt monotone și aspre. Temperaturile pot scădea până la minus 10 grade, în timp ce vânturile puternice din câmpiile sale intensifică senzația de frig. Este una dintre cele mai sărace țări din Europa, dar pentru mulți oameni, acest colț al Europei de Est de puțin peste 33.000 de kilometri pătrați este o odisee a păcii. Potrivit UNHCR, de la începutul războiului din Ucraina, la 24 februarie 2022, Moldova a primit peste 670.000 de refugiați, fiind țara care a primit cel mai mare număr de persoane în raport cu populația sa, relatează El Confidencial citat de Rador.

Mulți dintre cei care au ajuns în Moldova au plecat în alte țări, precum România sau Polonia. Unii (406.655) s-au întors în Ucraina. 109.630 de refugiați au rămas în Moldova, iar numărul lor crește.

Natalia și Valeria Vasilenco, mamă și, respectiv, fiică, sunt două dintre cele peste 100.000 de persoane care au rămas în țara vecină. Au cetățenie moldovenească, dar locuiau la Odesa când a început conflictul. De când au ajuns în Moldova, pe 4 martie 2022, locuiesc în Palanca, un orășel situat la granița cu Ucraina. Acum locuiesc cu Olga Vasilenco, o moldoveancă în vârstă de 72 de ani, mama Nataliei. Înainte de a-și primi fiica și nepoata, bătrâna primise trei familii ucrainene. „Oamenii au mers de la graniță în orașul nostru și au ajuns înghețați și epuizați”, spune Olga. Printre ei, a văzut o mamă cu doi copii. S-a apropiat și i-a invitat să stea la ea acasă. „De îndată ce au intrat pe uşă, am izbucnit în plâns”.

Olga primește o pensie de 450 de euro pe lună, care abia îi acoperă nevoile. „Înainte de război, puteam să cumpăr mult mai multă mâncare, șuncă, lapte... Acum, aproape nimic”. Prețurile produselor și serviciilor de bază în Moldova au crescut din cauza dependenței, pentru nevoile sale alimentare și energetice, de importurile din Ucraina și Rusia. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, inflația actuală este de peste 27%. În octombrie 2022, a atins un maxim istoric de 34,6%, cea mai mare rată din Europa și de patru ori mai mare decât în ​​octombrie 2021. Între timp, 13,3% din populația Moldovei trăiește cu mai puțin de 5 euro pe zi, potrivit datelor PNUD. Banca Mondială estimează venitul național brut (VNB) la 4.200 de euro.

Potrivit organizației umanitare Acción contra el Hambre, accesul la alimente este amenințat de creșterea prețurilor și de inflația care afectează direct mijloacele de trai și stabilitatea veniturilor populației. Organizația umanitară subliniază că o scădere a veniturilor va aduce din ce în ce mai multă insecuritate alimentară și viceversa. Un studiu Reach arată că atât comunitățile gazdă, cât și comunitățile de refugiați depind de asistența din partea guvernului și a agențiilor internaționale. Pentru mulți refugiați, singura sursă de venit provine din ajutorul umanitar.

De la începutul conflictului, guvernul Republicii Moldova și organizații precum UNHCR și Programul Alimentar Mondial au inițiat activități de asistență în bani pentru familiile moldovene și pentru refugiați, pentru a atenua efectele conflictului. Potrivit lui Orfan Shahada, Coordonatorul de Securitate Alimentară al Biroului organizației Acción contra el Hambre din Moldova, „asistența în bani se adresează diverselor nevoi, contribuind la stimularea piețelor locale și la reducerea tensiunilor dintre comunitățile gazdă și cele de refugiați. Organizația Acción contra el Hambre a susținut financiar aproape 2.000 de familii moldovene și familii de refugiați, și peste 100.000 de persoane cu produse alimentare și de igienă. Primim tot mai multe cereri de sprijin."

Maria Celpan, o moldoveancă de 25 de ani, locuiește în satul Volintiri, din raionul Ștefan Vodă, cu cei doi copii ai săi: Macsim, de cinci ani, și Anisea, de trei ani. Macsim suferă de paralizie cerebrală infantilă de când s-a născut. Tatăl a abandonat familia și Maria trebuie să stea acasă toată ziua pentru a-și ajuta fiul să se miște, să meargă la baie sau să mănânce.

Mama primește de la stat 240 de euro pentru fiul handicapat. Cei mai mulți dintre acești bani sunt cheltuiți pentru necesitățile lui Macsim: scutece, alimente și articole de igienă. Tânăra în vârstă de 25 de ani încearcă să economisească 20 de euro în fiecare lună pentru cazul în care starea lui Macsim se agravează sau are o criză bruscă, dar cheltuielile pentru produsele de primă necesitate, medicamentele pentru copil și costul gazelor fac aproape imposibil acest lucru. Maria depozitează lemne de foc și le folosește pentru a încălzi casa, una dintre strategiile pe care, potrivit studiului Reach, multe familii le folosesc din cauza creșterii prețurilor și a preocupării tot mai mari cu privire la întreruperile în furnizarea serviciilor de bază.

Dificultățile economice provoacă stres și afectează sănătatea mintală a persoanelor în vârstă și vulnerabile. Mulți decid să plece. În 30 de ani, populația Moldovei a scăzut cu 1,5 milioane de oameni. Același studiu arată că o mare parte a populației Moldovei decide să emigreze din cauza creșterii prețurilor, cauzată de conflictul din Ucraina.

Este cazul Annei Voronina, o moldoveancă de 31 de ani, care locuiește la Chișinău împreună cu soțul ei. Alăptând-o pe Daria, pe care a născut-o în urmă cu trei săptămâni, Anna explică că au simțit foarte mult „impactul conflictului. Sumele pe care le cheltuim pe hrană și energie au crescut cu cel puțin 30%”. Anna vrea să plece din țară: "Sunt foarte îngrijorată de viitorul Dariei. Vreau să plec din Moldova. Dar nu știu cum și când. Daria este motivația mea pentru a face acest lucru. Vreau să merg într-un loc în care Daria să aibă un viitor, în care să aibă un mediu sigur care să-i stimuleze dezvoltarea personală”.