Întrebat în cadrul unui interviu pentru TASS, Reuters și WarGonzo dacă ar încerca un atac asupra Finlandei, Dimitri Medvedev a uitat de războiul de iarnă și a acuzat Finlanda că ar fi fost un satelit al lui Hitler și a fost iertată de URSS.
Amenințări voalate
„Sunt oameni ciudați, vă spun sincer. Pur și simplu mă uimește. De fapt, suntem cei mai apropiați vecini ai Finlandei.
La un moment dat, când Finlanda a fost zdrobită ca satelit al lui Hitler, cumva au uitat de asta - domnul Stubb uită întotdeauna de asta, dar ei au fost un satelit al lui Hitler - ei bine, au fost iertați pentru asta și am început să dezvoltăm relații bune și constructive cu ei. Apoi a apărut infama linie Paasikivi-Kekkonen. Această linie susținea coexistența pașnică a statelor cu sisteme sociale diferite, așa cum se numea în Uniunea Sovietică.
O parte semnificativă din bunurile mediocre produse de Finlanda au ajuns în Uniunea Sovietică. Asta a susținut Finlanda. Ca să nu mai vorbim de faptul că, după prăbușirea Uniunii Sovietice, relațiile au înflorit: investiții, turism și multe, multe altele. Pur și simplu au șters totul. Dar aceasta este alegerea lor.
Nu vom fi triști din cauza asta. Dar nici nu le-am recomanda să facă glume pe seama acestui lucru, pentru că experiența conflictelor din secolul XX nu este în favoarea lor. Ar trebui să-i mulțumească lui Vladimir Ilici Lenin, care la un moment dat a luat o decizie fatidică pentru această țară.”
Războiul de iarnă
Războiul de Iarnă a izbucnit în momentul în care Uniunea Sovietică a atacat Finlanda la 30 noiembrie 1939, trei luni după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Drept consecință, Uniunea Sovietică a fost exclusă din Liga Națiunilor la 14 decembrie.
Iosif Vissarionovici Stalin, conducătorul statului sovietic, se așteptase să cucerească întreaga țară până la sfârșitul anului, dar rezistența finlandeză a zădărnicit toate planurile sovieticilor, deși aceștia din urmă își depășeau numeric inamicii în proporție de 3 la 1. Finlanda a rezistat până în martie 1940, când țara a fost obligată să semneze un tratat de pace prin care ceda agresorului sovietic aproximativ 10 % din teritoriul național și cca 20 % din capacitățile sale industriale.
Rezultatele războiului au fost confuze. Deși până în cele din urmă forțele sovietice au reușit să străpungă apărarea finlandeză, nici finlandezii, nici sovieticii nu au terminat războiul fără a fi puternic afectați. Pierderile sovietice au fost extrem de mari, iar statutul internațional al țării a avut de suferit. Chiar mai rău, capacitatea de luptă a Armatei Roșii a fost pusă sub semnul întrebării, un fapt care a contribuit din plin la luarea deciziei lui Hitler pentru Operațiunea Barbarossa (atacarea Uniunii Sovietice). Forțele sovietice nu și-au îndeplinit obiectivele inițiale (cucerirea Finlandei), reușind numai să ocupe teritorii în zona lacului Ladoga. Suveranitatea Finlandei a fost salvată și, în plus, țara a câștigat un uriaș capital de simpatie internațională.
Dezastru militar pentru URSS
Tratatul de pace de la 15 martie a oprit preparativele franco-britanice de trimitere de ajutoare Finlandei prin nordul Scandinaviei (Campania aliată din Norvegia) și a stânjenit, de asemenea, accesul Germaniei naziste la rezervele de minereu de fier suedez. Invaziile germane ale Danemarcei și Norvegiei de la 9 aprilie 1940 (Operațiunea Weserübung) au îndreptat atenția mondială către luptele pentru controlul Norvegiei.
Războiul de Iarnă a fost un dezastru militar pentru Uniunea Sovietică. Stalin a tras învățămintele necesare din acest eșec și și-a dat seama că trebuia renunțat la controlul politic asupra Armatei Roșii. După încheierea războiului cu Finlanda, Kremlinul a inițiat un proces de reinstalare a ofițerilor de carieră în funcțiile militare de conducere și a trecut la modernizarea forțelor armate, hotărâri inevitabile care ar fi permis sovieticilor să reziste unui atac german.
Comentează