Premium
Christopher Smith, un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat al SUA care se ocupă de zona Europei de Est, aflat în vizită în Republica Moldova, s-a dus marţi la Tiraspol, unde a avut o întrevedere cu liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski, la care a participat şi responsabilul pentru relaţiile externe ale regiunii, Vitalii Ignatiev.
Deplasarea sa vine în condiţiile în care liderul transnistrean a convocat pentru miercuri un congres „al deputaţilor de toate nivelurile” existând temerea că Tiraspolul, nemulţumit de taxele vamale introduse de Chişinău, va cere alipirea la Federaţia Rusă, un demers ce ar fi fost de fapt regizat de Kremlin.
Christopher W. Smith este adjunctul asistentului secretarului pentru Europa de Est şi Afaceri Politice şi Regionale în cadrul Biroului pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice din Departamentul de Stat. Oficialul american se află într-o vizită de lucru în Republica Moldova. El a avut deja întrevederi cu preşedinta Maia Sandu şi cu premierul Dorin Recean, dar şi cu vicepremierul pentru politici de reintegrare Oleg Serebrian, care se ocupă direct de dosarul transnistrean.
Părţile au discutat despre situaţia regională, dar şi despre felul în care SUA pot sprijini Republica Moldova în implementarea reformelor şi avansarea pe agenda europeană, relatează NewsMaker, potrivit news.ro/
CE A DISCUTAT CHRISTOPHER SMITH LA CHIŞINĂU
Christopher Smith s-a întâlnit cu Oleg Serebrian luni, 26 februarie, la Chişinău, iar vicepremierul moldovean a menţionat în discuţii acţiunile Chişinăului pentru a reintegra economic şi social regiunea transnistreană în spaţiile naţionale unice, referindu-se inclusiv la noile prevederi din Codul Vamal care obligă companiile din stânga Nistrului să achite plăţile aferente pentru importul mărfurilor. Serebrian a declarat că implementarea legislaţiei vamale a Republicii Moldova „stimulează intrarea în legalitate deplină a activităţii mediului de afaceri din regiune”.
Pe de altă parte, în discuţia pe care oficialul american a avut-o la Chişinău cu vicepremierul Oleg Serebrian, „a fost relatată starea foarte precară a drepturilor omului în raioanele de est ale ţării şi persecutarea abuzivă a cetăţenilor de către Tiraspol sub pretextul luptei cu pretinşi extremişti, care în acelaşi timp intenţionat sustrage atenţia partenerilor externi prin politizarea excesivă a prevederilor legislaţiei penale privind incriminarea separatismului, ce nu are nicio legătură cu procesul de negocieri”, se arată într-un comunicat al Biroului pentru politici de reintegrare de la Chişinău.
Totodată, viceprim-ministrul a reconfirmat disponibilitatea „fermă” a Chişinăului de a menţine un dialog „productiv” în formatele de negocieri existente, de a promova o reglementare paşnică şi politică a conflictului transnistrean, precum şi de a păstra o atmosferă de securitate, previzibilitate şi de cooperare cu partenerii strategici.
CE PREGĂTEŞTE TIRASPOLUL?
Introducerea, de la 1 ianuarie, a noului Cod vamal este o sursă de tensiune între Chişinău şi Tiraspol. Autorităţile transnistrene au organizat proteste, iar în cea mai recentă evoluţie a conflictului, liderul regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a convocat, pentru data de miercuri, 28 februarie, congresul „deputaţilor de toate nivelurile”, pentru a discuta despre consecinţele introducerii taxelor vamale pentru companiile din regiunea transnistreană. Tiraspolul se plânge că aceste taxe ar „înrăutăţi” situaţia socio-economică a locuitorilor din stânga Nistrului.
Un politician din Transnistria, Ghenadie Ciorba, este de părere că Vadim Krasnoselski a convocat congresul, un for la care se iau decizii excepţionale, la ordinul Moscovei. Potrivit lui, Tiraspolul va solicita, în cadrul congresului, anexarea regiunii la Federaţia Rusă. A doua zi, joi, 29 februarie, Vladimir Putin ar urma să rostească discursul său anual în faţa Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus - n.r.), ocazie cu care ar anunţa alipirea Transnistriei, susţine Ghenadie Ciorba.
În 2006, eventuala unire cu Federaţia Rusă a fost deja subiectul unui referendum în Transnistria, nerecunoscut însă pe plan internaţional.
Chişinăul a declarat că urmăreşte „cu atenţie” situaţia din regiunea transnistreană, dar spune că „nu există temei” care să indice că situaţia din stânga Nistrului s-ar putea deteriora. Săptămâna trecută, şi Direcţia Principală de Informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR) a anunţat că temerile opozantului Ciorba nu se confirmă. Informaţiile au fost comentate şi de preşedintele Ucrainei, Volodomir Zelenski, într-o conferinţă de presă susţinută duminică. Liderul de la Kiev a declarat că din informaţiile pe care le are, nu crede că autorităţile nerecunoscute din regiunea transnistreană vor cere includerea teritoriului în componenţa Federaţiei Ruse, iar Kievul nu a primit nicio solicitare de asistenţă din partea Republicii Moldova.
Ucraina, împreună cu Rusia şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), este mediator în cadrul aşa-zisei formule „5+2” de reglementare a conflictului din Transnistria, în care SUA şi UE sunt observatori.
„Nu există nici un pericol de escaladare sau destabilizare a situaţiei. Mai curând este o campanie prin care se încearcă isterizarea societăţii în jurul acestui aşa-numit eveniment de la Tiraspol, pus la cale de cei de la Tiraspol şi Kremlin. (…) Va fi, din câte înţelegem noi, un eveniment propagandistic, în care cei de la Tiraspol vor încerca să spună cât de mult îl iubesc pe „ţar” (pe Vladimir Putin - n.r.) şi poate ceva o să le pice pe lângă gazul pe care nu îl plătesc şi îl consumă pe gratis. În rest, vă chemăm la calm. Noi urmărim foarte atent ce se întâmplă pe malul stâng. Când o să nevoie o să intervenim, o să informăm şi o să comunicăm cu cetăţenii”, a declarat luni, preşedintele parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, la postul public de televiziune.
CE I-AU SPUS LIDERII TRANSNISTRENI OFICIALULUI AMERICAN
După ce a avut discuţii la Chişinău, diplomatul american Christopher Smith s-a deplasat marţi la Tiraspol, unde a avut o întrevedere cu liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski şi cu aşa-zisul ministru de externe al regiunii, Vitalii Ignatiev.
Potrivit comunicatului emis de Tiraspol, Vadim Krasnoselski a subliniat importanţa dialogului cu Statele Unite ale Americii în calitate de observator în formatul de negocieri privind soluţionarea diferendului transnistrean „5+2”.
Krasnoselski s-a plâns însă oficialului american de aşa-zisele „presiuni” de ordin economic asupra regiunii transnistrene din partea Chişinăului.
Pe de altă parte, potrivit comunicatului, autorităţile transnistrene s-au declarat încântate de oportunităţile pe care le oferă afacerilor Uniunea Europeană. Liderul transnistrean i-a spus diplomatului american că regiunea „este orientată spre export şi cooperează cu peste 90 de state, inclusiv cu SUA”, iar „Uniunea Europeană a creat condiţii pentru ca entităţile economice din Transnistria să facă afaceri cu ţările europene prin includerea lor în zona de liber schimb. În practică, situaţia se prezintă astfel: Europa ne-a deschis o fereastră de oportunităţi economice, dar Moldova o astupă", i s-a plâns Vadim Krasnoselski oaspetelui american.
Iar în condiţiile în care există temeri că Moscova încearcă să destabilizeze regiunea, liderul Krasnoselski „a reafirmat angajamentul Transnistriei faţă de principiile de menţinere a păcii şi securităţii”, spune comunicatul Tiraspolului. El a subliniat că „procesul de negociere ar trebui să continue, indiferent de cât de diferite sunt poziţiile părţilor, şi a menţionat, de asemenea, că el consideră că formatul Reuniunii permanente (5+2, format care, practic, de la începutul invaziei ruse în Ucraina nu a mai fost posibil - n.r.) şi interacţiunea la nivel de „1+1” (Chişinău - Tiraspol - n.r.) sunt relevante”, se arată în comunicat.
La rândul său, potrivit Tiraspolului, Christopher Smith a dat asigurări că SUA pledează pentru o soluţionare paşnică a diferendului transnistrean şi sprijină orice dialog pozitiv.
