Premium
Francesco Starace, directorul general al grupului italian de utilităţi Enel, a salutat publicarea Raportului IPCC (Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice) şi a îndemnat guvernele lumii să abordeze împreună schimbarea rapidă a direcţiei economiei globale din zona activităţilor poluante şi extinderea soluţiilor climatice, informează un comunicat al companiei, informează Agerpres.
Directorul Enel a subliniat faptul că grupul pe care îl conduce s-a angajat deja reducă cu 80% emisiile sale directe până în 2030, raportat la 2017, în concordanţă cu calea către 1,5, certificată de iniţiativa obiectivelor science-based (SBTi). De asemenea, Enel, în calitate de semnatar al campaniei Business Ambition for 1,5° C promovată de Organizaţia Naţiunilor Unite şi de alte instituţii, se angajează să ajungă la emisii nete zero în lanţul său valoric până în 2050, incluzând atât emisiile directe, cât şi cele indirecte.
"Activitatea IPCC este esenţială pentru a înţelege cum ar putea arăta viitorul, cum putem atenua astfel de consecinţe şi cum ne putem adapta. Al şaselea ciclu de evaluare al IPCC va produce un set crucial de rapoarte, oferind o imagine cuprinzătoare a cunoştinţelor ştiinţifice despre schimbările climatice şi reprezentând o resursă fundamentală pentru factorii de decizie politică, companiile private şi întreaga societate. Abordarea minuţioasă şi transparentă a IPCC este importantă pentru răspândirea cunoştinţelor şi a conştientizării la orice nivel", a declarat Francesco Starace, citat în comunicatul transmis AGERPRES.
Cu mai puţin de trei luni înaintea Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, constatările experţilor în domeniul climei din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (Intergovernmental Panel on Climate Change - IPCC) au fost prezentate într-un raport dat luni publicităţii. Acest raport de evaluare, primul după şapte ani, adoptat vineri de 195 de ţări, trece în revistă cinci scenarii referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră, de la cel mai optimist - după unii, utopic - la cea mai pesimistă ipoteză.
În toate situaţiile, planeta ar urma să atingă pragul de încălzire de 1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca industrială în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimarea anterioară a IPCC din 2018. Apoi, până în 2050, creşterea va depăşi acest prag - una dintre limitele-cheie stabilit prin Acordul de la Paris - chiar dacă umanitatea va reuşi să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. Iar dacă aceste emisii nu sunt reduse drastic, pragul de +2 grade Celsius va fi depăşit în decursul acestui secol, ceea ce ar însemna eşecul Acordului de la Paris şi al obiectivului său de a limita încălzirea globală ''cu mult sub'' +2 grade Celsius, dacă e posibil la +1,5 grade Celsius.
"Schimbările climatice 2021: bazele ştiinţifice, pregătit de Grupul de lucru I al IPCC, oferă cele mai recente cunoştinţe cu privire la înţelegerea fizică a climatului actual şi a proiecţiilor viitoare, inclusiv o înţelegere îmbunătăţită a impactului uman asupra schimbărilor climatice. Raportul detaliază bugetul pentru energie al Pământului, procesele de feedback climatic şi sensibilitatea la climă, subliniind potenţialele schimbări de temperatură la nivel mondial, precum şi întărirea nevoii de acţiune urgentă în atenuarea schimbărilor climatice, după Raportul special IPCC privind încălzirea globală cu 1,5° C şi riscurile aferente pentru planetă şi umanitate", a subliniat Francesco Starace.
Enel, companie energetică multinaţională şi un lider integrat pe pieţele globale de electricitate, gaze naturale şi energii din surse regenerabile, activează în peste 30 de ţări din lume, având o capacitate totală instalată de peste 88 GW. În România, compania este unul dintre cei mai mari investitori privaţi în domeniul energetic, cu operaţiuni în sectorul distribuţiei şi furnizării de electricitate, precum şi al producţiei de energie electrică din surse regenerabile, din anul 2005. Companiile E-Distribuţie operează reţele cu o lungime totală de aproximativ 128.000 de kilometri în trei zone importante ale ţării (Muntenia Sud - inclusiv Bucureşti, Banat şi Dobrogea) şi acoperă o treime din piaţa locală de distribuţie.
