Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Dirijorul Cristian Măcelaru şi violonistul Maxim Vengerov, amândoi recompensaţi cu premii Grammy, vor urca pe scena Festivalului 'George Enescu'

http://stiri.tvr.ro
Concursul George Enescu

Dirijorul Cristian Măcelaru şi violonistul Maxim Vengerov, amândoi recompensaţi cu premii Grammy, vor urca pe scena Festivalului Internaţional „George Enescu”, luni seară, de la ora 19:30, la Sala Palatului, într-un concert susţinut de Orchestra Naţională a Franţei, cu un program cu muzica secolului XX, conform news.ro

Prima lucrare, Concertul nr. 1 în la minor pentru vioară şi orchestră op. 77 de Şostakovici va fi interpretat de renumitul violonist Maxim Vengerov, pe vioara sa Stradivarius ex-Kreutzer (1727). Instrumentistul se bucură de recunoaştere la nivel internaţional şi în calitate de dirijor şi este unul dintre cei mai solicitaţi solişti.

Măcelaru, în prezent în al doilea sezon al său ca dirijor principal al Orchestrei Simfonice de Radio a Germaniei de Vest, este una dintre vedetele în ascensiune ale lumii dirijorale. Numit director muzical al Orchestrei Naţionale a Franţei din Paris începând cu septembrie 2021, a început de fapt acest rol cu un an mai devreme, efectiv la 1 septembrie 2020. În ianuarie 2020, Măcelaru a primit primul său Premiu Grammy pentru dirijarea înregistrării sub egida Decca Classics a Concertului pentru vioară de Wynton Marsalis cu Nicola Benedetti şi Orchestra Philadelphia.

Şostakovici a finisat concertul în anul 1948, în timpul unei cenzuri drastice a regimului comunist, iar lucrarea a fost publicată abia în 1953, după moartea lui Stalin. Muzica lui Şostakovici se distinge prin originalitatea sa inconfundabilă. Stilul său este excentric, presărat de stranietate, ironie, armonii îndrăzneţe, melancolie şi patos. Concertul nr. 1 pentru vioară, o lucrare aproape simfonică, cere de la solist întregul arsenal al tehnicii violonistice alături de rezistenţă psihică şi emoţională. A fost dedicat i legendarului violonist David Oistrakh, care l-a interpretat în premieră în 1955, admirând lucrarea pentru „profunzimea conţinutului său artistic”.

În continuarea programului, publicul va asculta Mystère de l’instant pentru orchestră de coarde, ţambal şi percuţie (1989) de Dutilleux, un compozitor francez contemporan.

Programul se va încheia cu două lucrări care se înrudesc, compuse de Ravel, Baletul Daphne şi Chloe şi Suita nr. 2 pentru orchestră. Baletul Daphne şi Chloe, o capodoperă a impresionismului muzical, a fost scris în 1909, inspirat de o nuvelă antică grecească, despre o poveste de dragoste. Orchestraţia sa amplă, cu cor, se datorează ideii compozitorului de a crea o simfonie coregrafică, după cum a şi denumit-o iniţial. Suita a II-a este continuarea poveştii de dragoste dintre cele 2 personaje, şi conţine cele mai populare teme ale baletului.

La Ateneul Român, de la ora 16.30, Orchestra de Cameră a Filarmnicii din Bremen va susţine un concert cu program divers, sub bagheta dirijorului Cristian Lupeş. În deschiderea programului, vom asculta Concertino în clasic pentru pian şi orchestră de cameră op. 3 semnat de Dinu Lipatti, în interpretarea pianistului Julien Libeer. Concertul a fost scris în anul 1936. Un pianist şi compozitor remarcabil, Dinu Lipatti, elevul lui George Enescu, a lăsat compoziţii preţioase şi înregistrări ce servesc ca punct de reper actualelor generaţii de muzicieni.

Violonista Arabella Steinbacher va interpreta apoi Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară şi orchestră de Bruch. Anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la moartea compozitorului Max Bruch. Audiţia concertului său, unul dintre cele mai îndrăgite şi populare concerte din repertoriul violonistic, aduce un omagiu compozitorului.

Programul este completat de Passacaglia op. 1 de Anton Webern, o lucrare modernă, compusă în anul 1908, în timpul primului Război Mondial. Lucrarea ilustrează tragism, incertitudini, dar cu unele reminiscente ale romantismului târziu. Passacaglia este prima lucrare publicată a compozitorului, şi ultima piesă scrisă în timpul anilor de studiu cu Schonberg. Ca gen, Passacaglia este un dans lent, popular în muzica barocă. Se structurează pe o temă în registrul grav, la care se adaugă variaţiuni, urmărind acest pilon tonal pe tot parcursul lucrării.

Ultima lucrare a programului este Suita orchestrală Appalachian Spring de Aaron Copland, o muzică expresivă, sugestivă şi fermecătoare. Compusă în 1944, în 8 secţiuni, a fost scrisă iniţial ca balet, la dorinţa dansatoarei şi coregrafei Martha Graham. Titlul provine de la poezia Dansul din volumul Podul de Hart Crane.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.