Premium
Discursul despre starea Uniunii Europene susţinut miercuri în plenul Parlamentului European de preşedintele executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, a fost bine primit de lideri europeni, dar au existat şi critici din partea unor eurodeputaţi, cărora preşedintele Comisiei Europene nu le-a mai răspuns, plângându-se că are dureri din cauza sciaticii, relatează agenţia EFE. El a insistat în discurs pe 'vântul favorabil' aprofundării integrării europene adus de evoluţia bună a economiei, de regresul euroscepticilor şi ieşirea din UE a Marii Britanii - ţară care s-a opus mereu unei Europe mai integrate - şi a cerut ca toate statele UE să facă parte din Schengen şi din zona euro.
Discursul lui Juncker a fost cel mai bine primit de familia sa politică, Partidul Popular European, cu toate că liderul acestuia, Manfred Weber, a vorbit mai mult despre protejarea frontierelor şi controlul migraţiei, spre deosebire de Juncker, care a susţinut din nou că 'Europa trebuie să fie locul spre care să se poată îndrepta aceia care suferă de pe urma războaielor' şi a pledat pentru identificarea de soluţii pentru a promova migraţia legală. Această ultimă menţiune a fost salutată de Gianni Pitella, liderul grupului socialist, care a apreciat la rândul său, potrivit agenţiei DPA, că 'trebuie să avem curajul să deschidem căi legale pentru migraţie, acesta este lucrul corect de făcut'.
Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a mulţumit pe Twitter lui Juncker pentru susţinerea ideii sale ca în prima jumătate a anului viitor să fie organizate pe tot cuprinsul UE dezbateri pe tema viitorului proiectului european în perioada post-Brexit. 'Mulţumesc pentru sprijinul dumneavoastră @JunckerEU pentru organizarea de convenţii democratice. Vom reuşi să transformăm Europa', a scris Macron în mesajul său.
De asemenea, liderul liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, a împărtăşit abordarea lui Juncker conform căreia Uniunea Europeană trebuie să profite de Brexit şi de insuccesul populiştilor pentru a avansa pe calea federalistă. 'Populiştii au anunţat o primăvară populistă, dar au obţinut opusul. Un boomerang în faţă, afirmarea partidelor proeuropene. Pentru că odată cu Brexitul a devenit clar ce vor cetăţenii noştri', a susţinut Verhofstadt. El a insistat în acest context că politicienii europeni în funcţii executive au nevoie de un 'parlament (european) puternic care să apere principiile şi valorile noastre europene împotriva guvernelor din Polonia şi Ungaria'. În opinia lui Verhofstadt, aceste guverne 'cred că Trump este exemplul, Trump cu a sa supremaţie albă, sau Putin ori Erdogan, care îşi bagă opozanţii în închisoare'.
Însă membri din grupurile parlamentare ale social-democraţilor europeni, Stânga Unită şi Verzii, au criticat faptul că Juncker a evitat să dezvolte subiecte precum schimbările climatice şi problematica socială, ultima fiind evocată şi de Pitella. Critici au venit şi din partea euroscepticilor, prin vocea britanicului Nigel Farage, care a descris discursul lui Juncker drept 'cel mai deschis, mai onest şi cu adevărat îngrijorător' pe care l-a auzit vreodată. 'Mesajul este foarte clar: Brexitul s-a întâmplat. Acum cu toată viteza înainte', a declarat Farage. El a deplâns şi modul în care Comisia Europeană tratează Polonia şi Ungaria, amintind de acela al 'sovieticilor comunişti', care le spuneau odinioară liderilor acestor ţări ce trebuie să facă. 'Nu aţi învăţat nimic în urma Brexitului', şi-a încheiat Farage intervenţia.
Dar Juncker nu şi-a folosit dreptul la replică pentru a răspunde acestor critici. După ce s-a scuzat plângându-se de dureri de spate provocate de sciatică, s-a aşezat lăsând fără răspuns întrebările venite din partea eurodeputaţilor, conform Agerpres. Fostul premier luxemburghez, în vârstă de 62 de ani, a declarat de mai multe ori că nu va candida în anul 2019 pentru încă un mandat de preşedinte al Comisiei Europene, post care de altfel a cerut în discurs să fie comasat cu cel de preşedinte al Consiliului European.
