Discursul de marţi în care preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a prezentat o serie de propuneri pentru 'refondarea' Uniunii Europene, el pledând în ansamblu pentru o aprofundare a integrării europene, dar în acelaşi timp şi pentru o Europă cu mai multe viteze, a stârnit reacţii diverse în presa europeană sintetizată miercuri de publicaţia Le Courrier International, unele media elogiind iniţiativa vizionară a şefului statului francez, în timp ce altele pun la îndoială realismul numeroaselor propuneri avansate sau evidenţiază unele contradicţii.
Astfel, cotidianul britanic The Guardian salută tentativa preşedintelui francez de a 'reda vigoare spiritului european, la fel cum au făcut părinţii fondatori (ai Europei) după dezastrul celor două războaie din secolul XX'. Susţinut la două zile după alegerile din Germania, care au confirmat avansul extremei-drepte, discursul nu a dezamăgit 'şi vine la fix, cu o viziune pe termen lung', consideră The Guardian.
Preşedintele francez a enunţat o varietate de propuneri şi s-a pronunţat pentru o Europă cu mai multe viteze pentru a accelera integrarea, dar şi-a luat totodată precauţiile necesare, el ştiind că Angela Merkel, cea alături de care doreşte să piloteze Europa, se află în faţa unor negocieri delicate pentru formarea unei majorităţi, mai notează ziarul britanic de stânga. La rândul său, cotidianul belgian La Libre Belgique apreciază că iniţiativa lui Macron este una rară, chiar neobişnuită pentru un şef de stat francez, care însă ştie că propunerile sale nu vor întruni unanimitatea în UE. 'Magnificul discurs al lui Macron', scrie foarte pro-europeanul ziar italian Il Foglio, care nu ştie ce cuvinte mai puternice să folosească pentru a lăuda 'energia' şi 'voluntarismul' preşedintelui francez care a apărat refondarea Europei 'într-un mod lucid şi convingător, în numele Franţei şi al popoarelor neglijate de elite şi de birocraţiile anchilozate'. Macron 'a părut a fi un bărbat de stat, un bărbat de super-stat, cum rareori se naşte într-una sau două generaţii', mai scrie Il Foglio.
În Spania, cotidianul El Periódico vede în discursul lui Macron 'sfârşitul unei epoci şi începutul unui nou orizont' pentru Uniunea Europeană, remarcând în special propunerea privind organizarea unor 'convenţii democratice' în cadrul cărora cetăţenii europeni se vor putea exprima în legătura cu reforma blocului comunitar. 'Această 'metodă Macron', pe care a folosit-o şi în elaborarea programului său electoral, ar putea fi în egală măsură medicamentul care îi trebuie unei Europe bolnave de un deficit de democraţie, slăbită de sentimentul că cetăţenii sunt excluşi din dezbaterea politică', apreciază El Periódico.
Dar nu toate publicaţiile europene au cuvinte de laudă pentru discursul lui Macron despre 'refondarea' Europei. 'Macron lansează un apel pentru mai multă integrare în UE, cu o armată comună şi o politică europeană de azil' în care un oficiu european 'va decide câţi migranţi vor fi primiţi în Europa şi unde vor fi aceştia distribuiţi', subliniază tabloidul britanic The Daily Mail, un susţinător îndârjit al Brexitului şi care notează că în contextul propunerilor avansate de Macron este cu atât mai bine că Marea Britanie va ieşi din UE şi îşi va putea apăra de acum înainte suveranitatea în faţa deciziilor luate la Bruxelles.
Şi site-ul italian de ştiri Linkiesta, deşi convins de meritele lui Emmanuel Macron, scrie despre un discurs 'care a semănat cu o disertaţie şcolară - contradictorie, confuză şi veleitară pe tema 'Povesteşte Europa visurilor tale' '. Preşedintele francez a avansat multe idei frumoase, 'păcat însă că nu ne-a explicat şi cum le va pune în practică', punctează Linkiesta înainte de a avertiza: 'Nu vă îndrăgostiţi de Macron, acest 'golden boy' francez. Pentru că riscaţi să fiţi dezamăgiţi'. În estul Europei, cotidianul economic polonez Rzeczpospolita remarcă: 'În discursul său de la Sorbona, Emmanuel Macron a vorbit cu abundenţă despre necesitatea creării fundamentelor unei minunate Europe comune, nouă, puternică, suverană şi Dumnezeu mai ştie cum... Totuşi, bugetul comun al zonei euro, obiectivul principal al preşedintelui francez până nu demult, a fost acum menţionat după cel numeric şi al apărării şi după cooperarea în materie de informaţii'.
Cotidianul polonez mai notează că după alegerile din Germania, care vor aduce în coaliţia guvernamentală partidul liberal FDP, ce se opune unei integrări mai aprofundate a zonei euro, Emmanuel Macron 'a recunoscut că s-a fript' şi că 'nu mai rămâne mare lucru din marile sale desene ale unei zone euro finanţate de contribuabilii germani'. La Budapesta, portalul Index evidenţiază unele dintre propunerile lui Macron ce riscă să nu convină guvernului ungar, cum ar fi armonizarea impozitării companiilor la nivel european - în contextul în care Ungaria este acuzată de dumping fiscal - sau armonizarea normelor ce au legătură cu statutul lucrătorilor detaşaţi, nemaivorbind despre ideea de politică comună de azil pe care premierul Viktor Orban nu ar accepta-o vreodată.
'Macron a vorbit despre multe lucruri, dar nu a spus nimic nou sau important', consideră cronicarul ungar Sándor Faggyas, care critică 'bla-bla-ul reformist' al preşedintelui francez, precum şi înclinaţia sa 'de a pune laolaltă (...) vorbele frumoase şi recomandările utopice şi riscante, prezentând în acelaşi timp viziunea sa visată asupra zonei euro'.
'Macron decupează UE. Fără Cehia', scrie pe prima pagină cotidianul ceh Mlada fronta Dnes (MF Dnes), ce rezumă discursul şefului statului francez în felul următor: 'Cei lenţi nu au dreptul să-i întârzie pe cei rapizi', referire la propunerea sa privind Europa cu mai multe viteze. MF Dnes mai atrage atenţia şi asupra unei alte provocări pentru Cehia şi pentru toate statele central şi est-europene, şi anume 'dorinţa sa de a impune un salariu european minim şi armonizarea ajutoarelor sociale'. Cotidianul ceh apreciază totuşi că 'spre deosebire de alte ocazii, preşedintele francez măcar a evitat remarcile negative la adresa ţărilor Europei Centrale', conform Agerpres.
Cotidianul german Die Welt se arată uimit de lista lungă cu propuneri ale preşedintelui francez: politică de apărare comună, procuror european însărcinat cu combaterea terorismului, grup european pentru protecţia civilă, poliţie europeană a frontierelor, autoritate europeană în materie de azi, etc. În plus, Macron doreşte să crească ajutorul european pentru dezvoltare, în special pentru Africa, să reformeze politicile agricole şi energetice şi să dezvolte Europa într-un peisaj al inovaţiei numerice. 'Politicienii europeni modeşti nu au reuşit niciodată să realizeze vreo schimbare în vreunul dintre aceste domenii, dar modestia nu este cea mai importantă trăsătură a lui Macron', scrie ironic Die Welt, care totuşi apreciază apoi că, chiar dacă vrea să facă prea mult într-un timp prea scurt, măcar vrea să facă ceva să scoată Europa din stagnarea actuală.
Dar şi cotidianul portughez Publico critică abundenţa de propuneri care 'sufocă mesajul principal' din discursul rostit de Macron la Universitatea Sorbona. Iar mesajul reţinut de acest cotidian 'este că mai degrabă Franţa decât Germania va răspunde marilor provocări' ale Uniunii Europene.
Revenind în Spania, publicaţia El Pais aminteşte că a mai existat un preşedinte francez care a vorbit despre o 'refondare', nu a UE, ci a capitalismului - Nicolas Sarkozy în anul 2008 - dar nimic nu s-a întâmplat. 'Emmanuel Macron trebuie să dovedească faptul că este capabil să declanşeze reformele pe care le-a promis şi, înainte de toate, că este capabil să o convingă pe Merkel de necesitatea activării acestei varietăţi de măsuri pe care o propune', conchide El Pais.
Comentează