Fermierul Dumitru Andreșoi, cel mai înstărit cioban din România, denumit și „regele ciobanilor„, a vorbit deschis într-o discuție despre faptul că el coordonează schema de fraudare a bugetului Uniunii Europene, fără să intuiască fapul că respectiva discuție era interceptată de procurorii de la EPPO.
Andreșoi a fost deferit justiției pentru că ar fi fraudat fonduri europene în valoare de peste 11,2 milioane lei și de tentativă de fraudare a altor opt milioane de lei.
Concret Andreșoi va fi judecat pentru instigare (sub forma participației improprii) la folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave dar și pentru instigare la fals informatic în formă continuată.
Alături de acesta vor mai fi judecați pentru complicitate la această faptă directorul executiv adjunct al APIA – CJ Hunedoara, Veronica Topor, inginerul, șef serviciu în cadrul APIA – CJ Hunedoara, Marius Lucian Szabo și consilierul în cadrul APIA – CL Miercurea Sibiului, Mihaela Maria Popa.
Autodemascare...
Potrivit datelor din dosarul ajuns pe masa judecătorilor, consultate de autorul acestui material, fermierul Andreșoi „a recunoscut faptul că el a coordonat întreaga activitate, chiar dacă formal aceasta se desfășoară în numele părinților săi sau a unor societăți administrate de alți membrii ai familiei”.
„ Acest lucru se datorează faptului că inculpatul dorește să evite răspunderea personală ce i-a fost atrasă într-un dosar de insolvență, după cum a declarat în declarația de inculpat din 30.10.2025”, mai notează procurorii europeni în actele cazului.
De altfel, arată aceștia, Dumitru Anreșoi are și două condamnări, una la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru evaziune fiscală, prin sentința penală nr. 303/05.06.2014 a Tribunalului Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 870/12.10.2016 a Curții de Apel Alba Iulia și una la 3.600 de lei amendă penală pentru o infracțiune la Legea 59/1934, prin sentința penală nr. 38/26.03.2018 a Judecătoria Orăștie, definitivă prin neapelare.
„Eu coordonez, clar, totu”
În cadrul unei discuții interceptată de anchetatorii europeni Andreșoi explică cu subiect și predicat că el este artizanul din umbră a schemei infracționale prin care ar fi fraudat bugetul Uniunii cu aproape 2,2 milioane de euro.
El a povestit în acea discuție că a avut cunoștință despre modul în care a fost făcută digitizarea, însă a încercat în continuare să o liniștească pe interlocutoarea sa și să o convingă că modul fraudulos de digitizare nu poate fi stabilit în lipsa cadastrării:
”Andreșoi Dumitru: Eu le-am spus înc-odată, doară știi bine. Eu de atâția ani nu m-am mai implicat direct! Eu!
Homorodean Ileana: Da. Da.
Andreșoi Dumitru: Dar eu coordonez, clar, totu’!”
......................
” Homorodean Ileana: Noa, io m-am speriat un pic, știți, când am auzit că ...
Andreșoi Dumitru: Acuma noa, tot ... Până la urmă ce să vă speriați? Că dumneavoastră (neinteligibil).
Homorodean Ileana: C-am digitizat! Știți?
Andreșoi Dumitru: Nu, da’ ... Venim împreună. Unde-avem? Cam p-aicea avem. Io tot timpu’ ...!
Homorodean Ileana: Da. Tot timpu’ ... Da, am ..., am discutat, exact.
Andreșoi Dumitru: Nu ... Nu ... Dumneavoastră ați digitizat. Cei care-or venit cu contractele ți-or spus ...
Homorodean Ileana: Da. Da.
Andreșoi Dumitru: Ți-or spus, uite-aicea, cam aicea avem. Ne-am uitat împreună. Acuma, înc-odată, n-ai cum di pă ..., din ..., o ... O suprafață ... Că-i zece hectare, că-i cinci zăci, că-i o sută de ..., de pajiște, sau fânaț, ce dracu îi, sau pășune, da? Care nu are nicio delimitare între proprietari. Nu ai cum ... Nu poți ... Nu e o măsurătoare. Nu e ... Cam acolo am.”, au discutat cei doi.
Știa precis ce face
Analog, se mai arată în dosarul frmierului Andreșoi, în cadrul discuției ambientale,acesta era conștient de modalitatea ilegală de digitizare pe care angajatele societăților controlate de el au adoptat-o, la instigarea sa, însă a încercat să o convingă pe martoră că problema expusă de aceasta este, în realitate, o problemă sistemică, extinsă la nivel național și care nu se va putea rezolva decât prin terminarea măsurătorilor cadastrale cu privire la întreg teritoriul țării: ”... Vă spun: optzăci la sută din fermieri, la nivel național, au problema asta. De poziționare. Pentru că nu... N-ai cum. Imposibil„, ”Asta-i o cutumă care vine din 2016 și până nu e cadastru asta nu se termină. N-ai cum. Da ’ io nu văd, din punctu’ meu de vedere, vreo problemă așa mare...„.
Aceste ultime afirmații, punctează procurorii, sunt în contradicție cu declarația fermierului Andreșoi de la momentul ridicaării sale, în care a arătat că nu a avut cunoștință despre faptul că în cererile unice de plată care fac obiectul cauzei au fost digitizate alte suprafețe de teren care nu fac obiectul contractelor de arendare închiriere deținute de familia sa, deși în discuția ambientală recunoaște acest aspect: ”...Vă spun: optzăci la sută din fermieri, la nivel național, au problema asta. De poziționare.”
Fișă de dosar
Anchetatorii europeni arată în dosarul transmis instanței de judecată că „regele„ Andreșoi ar fi instigat de șapte ori o femeie să depună cereri unice de plată.
În perioada 2018 – 2023, a determinat-o, cu intenție pe suspecta Mariana Drăgănescu (care a acționat fără vinovăție - nota procurorului) să depună, în numele pretinșilor fermieri Viorel Andreșoi și Saveta Andreșoi, (fără a avea calitatea de fermier activ, în accepţiunea prevederilor art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune) și societatea Agra Transilvania, 7 (șapte) cereri unice de plată.
În aceste cereri toate angajatele societăților comerciale controlate de Dumitru Andreșoi au digitizat, prin intermediul aplicației informatice IPA Online date necorespunzătoare adevărului, respectiv parcele de pășune permanentă (pp) cu privire la care fermierii menționați nu aveau drept de utilizare (într-un procent de peste 85%).
Aceste date au fost preluate în cererile unice de plată menționate, conferindu-le acestora un caracter fals, deoarece suprafețele digitizate nu se regăseau (într-un procent de peste 85%) în suprafețele arendate/închiriate de suspectaMarian Drăgănescu în numele fermierilor menționați de la composesorate, obști de moșneni, primării sau Agenția Domeniilor Statului, iar Viorel și Saveta Andreșoi în numele cărora au fost introduse cererile unice de plată nu aveau calitatea de fermieri activi, având ca rezultat obținerea pe nedrept a unei sume de 11.223.850,39 lei din bugetul UE (FEGA+FEADR= 10.176.825,07 lei) și din bugetul național (1.047.066,87 lei), corespunzătoare campaniilor 2018 – 2021, suma corespunzătoare campaniilor 2022 și 2023, în cuantum de 7.935.825,41 lei din bugetul UE (FEGA+FEADR= 7.218.143,87 lei) și din bugetul național (717.681,54 lei), deși solicitate, nefiind plătite.
Legat de fapta de instigare la fals informatic în formă continuată, anchetatorii europeni arată că în perioada 2018 – 2023, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, Dumitru Andreșoi le-a determinat pe Ileana Homorodean Carmen Mihaela Groza și Oana Cosmina Vlad, toate angajate la entități controlate în fapt de el însuși, să introducă fără drept în aplicația IPA Online date informatice, respectiv parcelele și blocurile fizice care ar fi fost utilizate de fermierul Viorel Andreșoi în anul 2018, de fermierul Saveta Andreșoi în perioada 2019 -2023 și de societatea AGRA TRANSILVANIA în anul 2023, în baza contractelor de arendă/închiriere/concesiune.
Astfel au rezultat date necorespunzătoare adevărului (din suprafața totală de 13.850,02 ha care a fost solicitată la plată în numele fermierilor și societății AGRA TRANSILVANIA S.R.L. suprafața care a fost amplasată în perimetrul arendat/închiriat/concesionat de fermieri a fost de 2116,7691 ha - 14,30 % din suprafața totală, diferența de 11.733, 2509 ha (peste 85%), fiind suprafețe de teren asupra cărora fermierii nu aveau niciun drept de utilizare) în scopul de a fi utilizate în cadrul cererilor unice de plată depuse în numele fermierilor menționați în perioada 2018 - 2023 și la plata către aceștia a sumelor de bani solicitate.
Comentează