O delegaţie a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a Camerei Deputaţilor a efectuat, săptămâna trecută, o vizită în Finlanda pentru a discuta cu autorităţile din această ţară cazul mamei căreia i-au fost luaţi doi copii minori şi plasaţi în două instituţii separate. "În perioada 30 mai - 1 iunie, o delegaţie a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a Camerei Deputaţilor a efectuat o vizită în Finlanda pentru a discuta cu autorităţile despre cum funcţionează sistemul finlandez de protecţia copilului şi cazul mamei căreia i-au fost luaţi doi copii minori şi plasaţi în două instituţii separate. Am avut discuţii cu reprezentanţi ai Ministerului de Justiţie, Ministerului pentru Afaceri Sociale şi Sănătate şi ai Serviciului social din Tampere, în cadrul cărora am ridicat mai multe întrebări legate de cum este definit interesul suprem al copilului în legislaţia finlandeză şi în ce mod poate fi justificată despărţirea fraţilor prin acesta", se arată într-un comunicat de presă remis marţi Agerpres de vicepreşedintele comisiei Matei Dobrovie.
Deputaţii români au reamintit autorităţilor finlandeze că articolul 12 din Convenţia ONU privind drepturile copiilor obligă statele semnatare să garanteze copilului capabil de discernământ dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra locului unde vrea să trăiască. "În legătură cu audierea copiilor în procesul administrativ, mi s-a răspuns că aceasta nu se face în general pentru minorii sub 12 ani, deşi legea nu interzice. Cât despre încredinţarea copiilor familiei extinse, rudelor apropiate, autorităţile finlandeze mi-au răspuns că s-ar crea un dezechilibru între familia extinsă a mamei şi a tatălui, dacă s-ar alege una dintre ele. În numele confidenţialităţii şi al interesului copilului, autorităţile au refuzat să se refere direct la cazul Cameliei Smicală şi au vorbit la modul general despre cum funcţionează sistemul de protecţie a copilului în Finlanda. Acesta este unul descentralizat, administraţia locală se ocupă de implementare, iar deciziile luate de autorităţile locale pot fi atacate la Curtea Supremă şi apoi, în apel, la Curtea Supremă Administrativă", a explicat Matei Dobrovie.
Potrivit sursei citate, partea finlandeză a insistat pe faptul că toate informaţiile privind copiii sunt confidenţiale şi că întâlnirile cu aceştia pot fi restricţionate, dacă nu sunt în interesul lor. "Totuşi, vestea bună este că, în urma discuţiilor avute, partea finlandeză a acceptat organizarea unei întâlniri a domnului ambasador şi consul cu copiii, în luna iunie. În urma acestei vizite, voi înainta un set de recomandări către Ministerul de Externe privind necesitatea creării unui fond de asistenţă juridică pentru astfel de cazuri, care sunt din păcate tot mai multe. Părinţii în cauză au nevoie de ajutorul statului român, pentru că nu-şi permit un avocat", a spus Dobrovie.
Comentează