Vicepremierul Dragoș Anastasiu și purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, au fost contraziși oficial de Direcția Națională Anticorupție, într-un răspuns transmis la solicitarea G4Media.
Spre deosebire de poziția publică exprimată de Anastasiu — potrivit căreia ar fi fost doar un „martor” —, DNA precizează că acesta a avut calitatea de martor denunțător, beneficiind astfel de imunitate penală prevăzută de lege pentru cei care denunță fapta de dare de mită.
Ce spune DNA
Într-un răspuns oficial transmis presei, DNA afirmă: „În dosarul la care faceți referire, cele două persoane menționate în solicitare au avut calitatea de martori denunțători, motiv pentru care la emiterea rechizitoriului la data de 17 mai 2018, procurorii anticorupție au dispus clasarea față de aceștia în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b din Codul de Procedură Penală raportat la art. 16 lit. d din același Cod.”
Cu alte cuvinte, Dragoș Anastasiu și partenerul său de afaceri, Cristian Băciucu, nu au fost exonerați pentru că nu ar fi comis fapte penale, ci pentru că au denunțat corupția în care erau deja implicați, profitând de prevederile legale care oferă imunitate denunțătorilor în cazurile de mită.
Ce susține vicepremierul
În declarații recente, Anastasiu a afirmat că: „În dosar am fost martor, nu denunțător. Nu am avut niciun avantaj juridic.”
Această afirmație este acum infirmată de DNA, care explică negru pe alb că a beneficiat de un avantaj juridic clar — închidere a cazului față de el în schimbul colaborării cu anchetatorii.
Reacția Guvernului – o poziție tot mai șubredă
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a transmis public că Dragoș Anastasiu a fost doar „martor”, subliniind că acesta nu a fost nici inculpat, nici condamnat, și că nu există motive de afectare a funcției sale de vicepremier.
Însă această poziție oficială este contrazisă nu doar de realitatea documentată a dosarului, ci și de textul explicit al comunicării DNA, ceea ce ridică întrebări serioase despre transparența și buna-credință a comunicării guvernamentale.
Ce spune rechizitoriul: Anastasiu știa și a acceptat „taxa de protecție”
Rechizitoriul procurorilor aduce lămuriri suplimentare asupra rolului activ jucat de Dragoș Anastasiu în plata mitei. Acesta nu era un simplu administrator de formă, ci avea deplină cunoștință despre tranzacțiile cu iz penal.
„Deși avea reprezentarea faptului că i se solicită, practic, o ‘taxă de protecție’, martorul și-a dat acordul pentru încheierea unui astfel de contract întrucât societatea avea mari probleme financiare (…)”.
Anastasiu era conștient că mită era oferită pentru a evita controale ANAF care puteau duce la insolvența companiei, afectată de criza financiară și de întârzieri la deconturile de TVA. Pentru a susține activitatea firmei, aceasta contractase deja credite de 3 milioane de euro.
Ce spune legea
Codul penal prevede că persoana care dă mită, dar o denunță înainte ca fapta să fi fost descoperită, nu este pedepsită. Aceasta este exact situația în care s-a aflat Anastasiu și motivul pentru care procurorii DNA au decis să claseze cauza față de el, nu pentru lipsa faptei, ci pentru că a colaborat cu anchetatorii.
Implicații morale și politice
Deși legal, gestul de a denunța nu anulează responsabilitatea morală și publică pentru participarea la fapte de corupție. Mai ales în condițiile în care, acum, în calitate de vicepremier, Anastasiu se prezintă în fața opiniei publice ca un antreprenor „curat”, care n-ar fi beneficiat de „niciun avantaj”.
Falsul narativ întreținut atât de el, cât și de comunicatorii oficiali ai Guvernului, subminează încrederea în instituțiile publice și creează o aparență de impunitate pentru cei aflați la vârful puterii.
Comentează