Premium
DNA nu ar trebui să primească din nou competenţa de a investiga judecători şi procurori, dacă nu vrem ca abuzurile din trecut să se repete, afirmă Csoma Botond, liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, într-un interviu pentru maszol.ro. Liberalii au aceeaşi poziţie. Practic, în acest moment, DNA se află într-o gravă criză de încredere, cu aproape tot Parlamentul (cu excepţia USR) considerând revenirea competenţelor anterioare ale Direcţiei în domeniul anchetării magistraţilor ca fiind un risc prea mare.
Ministrul Justiției, Stelian Ion, a anunțat că în curând va fi înaintat parlamentului un proiect de lege care va desființa Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ).
În ultimii ani au existat multe dezbateri în jurul instituției. Partidele de opoziție de la acea vreme au considerat-o un mijloc de a menține justiția în mâinile social-democraților aflaţi la guvernare.
Noul ministru al Justiției, care reprezintă Uniunea Salvați România (USR), se așteaptă la un proces legislativ rapid. Proiectul său ar restabili în esență situația dinaintea înființării parchetului special, adică ar trimite competenţa de investigare a magistraţilor înapoi la DNA şi DIICOT. Cu toate acestea, potrivit liderului deputaţilor UDMR, „această putere nu ar trebui returnată parchetului anticorupție”.
Acest lucru nu înseamnă că UDMR nu este de acord cu desfiinţarea SIIJ, ci vrea doar garanții că abuzurile din trecut nu vor fi repetate, a declarat Csoma Botond, potrivit sursei citate. Desființarea parchetului special este cerută și de programul de guvernare, deși documentul nu spune ce se va întâmpla cu actualele competenţe ale SIIJ.
„Am mai spus în discuțiile din coaliție că suntem de acord cu desfiinţarea parchetului special, deoarece am văzut că au existat probleme cu funcționarea acestuia. Totuși, i-am mai spus lui Stelian Ion că nu ar fi în niciun caz acceptabil ca această putere să fie redată parchetului anticorupție. Trebuie găsită o soluţie astfel încât DNA să nu-i trimită în judecată pe procurori și judecători, deoarece am văzut ce abuzuri au avut loc în trecut”, a explicat deputatul. De asemenea, el a citat un exemplu: în județul Bihor, procurorii DNA audeschis dosare penale pe numele judecătorilor care nu au acceptat argumentele procurorilor anticorupție într-un dosar penal și au tratat acuzațiile din rechizitoriu cu rezerve.
Csoma Botond a mai arătat că desfiinţarea parchetului special a fost deja discutată în parlament în iunie anul trecut, iar UDMR nu a votat în acel moment. „Nu am votat pentru că nu a apărut nicio alternativă. De asemenea, am spus că, în ciuda faptului că parchetul special nu funcționează optim, vedem un pericol mai mare ca judecătorii și procurorii să să fie investigaţi din nou de parchetul anticorupție", a amintit deputatul. El a adăugat că „nu numai noi”, ci și liberalii cred că „nu ar trebui să existe loc pentru șantaj în lupta împotriva corupției”.
Liderul grupului prevede că alternativa ar putea fi ca Parchetul General să preia atribuţiile SIIJ. „Acolo ar trebui înființată o structură specială, condusă de procurorul general sau de un procuror subordonat acestuia. Evident că trebuie încă să discutăm acest lucru și să ne asigurăm din punct de vedere instituțional și organizațional că abuzurile din trecut nu se mai repetă ”, a subliniat Csoma Botond.
În ceea ce privește abuzurile, reprezentantul UDMR a făcut referire la raportul Inspecției Judiciare, care arată că procurorii DNA au deschis anchete împotriva a aproape trei mii de judecători. O mică parte din cazuri au ajuns la judecată și chiar mai puține au dus la condamnări, ceea ce poate sugera că în majoritatea cazurilor a fost deschise dosare abuziv. „Nu știu conținutul acestora, dar faptul că DNA a produs un număr atât de mare de dosare pentru judecători este excesiv de suspect”, a spus Csoma Botond. El a adăugat că nu crede că situaţia din Bihor ar fi fost unică.
Botoma Csond a mai precizat că, în cadrul negocierilor din coaliție care vizează dezvoltarea programului guvernamental, „liberalii și-au exprimat îndoielile cu privire la faptul că această competenţă va fi returnată parchetului anticorupție”. Liderul deputaţilor UDMR a subliniat că vor fi necesare consultări suplimentare între partenerii coaliției înainte ca proiectul de lege să poată fi înaintat parlamentului.
