Investiţiile în agricultură sunt considerate riscante, iar băncile comerciale ocolesc susţinerea afacerilor autohtone deoarece fermierii din judeţul Maramureş s-au bazat pe fondurile europene, granturile guvernamentale, dar şi resursele proprii, a declarat luni, pentru Agerpres, consultantul agricol Andreea Mic.
"În ultimii 20 de ani, majoritatea investiţiilor importante din agricultură au fost realizate din fonduri europene, granturi guvernamentale şi venituri proprii pentru că băncile comerciale consideră riscante investiţiile în agricultură. CEC Bank e singura entitate care a finanţat proiecte agricole în judeţ de anvergură sau unele modeste, însă un lucru e cert: o parte destul de mare a investiţiilor din agricultură provin din resurse proprii, adică banii familiei sau banii rezultaţi din vânzarea de produse bunuri pe piaţa liberă sau cea organizată. Avantajul unor proiecte cu finanţare europeană e că au fost acoperite integral, iar altele au beneficiat de cofinanţare din partea beneficiarului. Acum, toate finanţările europene în agricultură se acordă doar pe bază de cofinanţare, situaţie care ar putea pune în dificultate pe unii fermierii care nu deţin suficiente resurse financiare. Sigur e încă un fapt - majoritatea investiţiilor în agricultura Maramureşului au fost realizate din fonduri europene pe diferite măsuri de finanţare, domenii diverse care, într-un final, au repus agricultura în mişcare, iar unele domenii care după anii '90 au fost îngheţate au revenit şi funcţionează", a spus Andreea Mic.
Potrivit acesteia, legumicultura, zootehnia, floricultura şi pomicultura sunt domeniile agricole spre care s-au îndreptat majoritatea finanţărilor din fonduri UE.
"Avem domenii agricole care s-au dezvoltat în ultimii ani într-un ritm greu de imaginat. (...) Terenuri sau culturi pomicole abandonate au fost recuperate, plantaţiile de pomi fructiferi, curăţate, iar în cele mai multe ferme au cultivat pomi fructiferi, întinerit plantaţiile cu noi soiuri pe lângă cele autohtone. Aşa vom avea, în câţiva ani, la desfacere mere, pere, prune, vişine sau cireşe, direct de la producător. De asemenea, legumicultura, aproape s-a reinventat în ultimii 25 de ani, iar zonele cu terenuri propice, majoritatea situate în lunca Someşului şi Lăpuşului, sunt folosite din nou pentru culturi. O parte din legumicultori au desfăcut recolta pe piaţa, alţi au conservat produsele pentru a le vinde pe durata iernii. Au reapărut şi clienţii din mediul urban care preferă să cumpere direct de la fermă cantităţi mari de produse pentru a le procesa acasă. Aici vorbim îndeosebi de roşii, castraveţi, ardei, vinete, ceapă, usturoi şi alte legume. Există, numeroase persoane care preferă să-şi pregătească cămara pentru iarnă, acasă, evitând să cumpere din pieţe sau magazin", a spus Andreea Mic.
Referitor la domeniul floriculturii, aceasta a punctat că a cunoscut o dezvoltare neaşteptat de rapidă, bucurându-se de multă atenţie.
"Un alt domeniu care a explodat neaşteptat este floricultura. Au apărut pepiniere şi solarii, oameni pasionaţi care aduc pe piaţă o gamă variată flori, arbori, arbuşti, pomi fructiferi, pământ pentru grădină, iar cei mai orientaţi au deschis mici afaceri în domeniul peisagisticii şi grădinăritului. E un domeniu care se bucură de multă atenţie şi pare extrem de promiţător pe viitor. Zootehnia se menţiune încă la un nivel modest, dar avem câteva ferme care au depăşit stadiul de începător şi încep să îşi valorifice pe piaţă produsele în nume propriu sau magazine. Astfel, avem la galantar o gamă variată de produse lactate, produse din carne, brânzeturi şi alte produse. Unele produse ajung pe piaţă numai la sfârşit de săptămână, în zilele de vineri şi sămbătă, fapt deja ştiut de consumatori. pentru că e vorba de produse proaspete", a mai spus Andreea Mic.
Consultantul agricol a mai precizat că agricultura următorilor ani ar putea fi dificilă, ca urmare a schimbărilor climatice.
"Deja efectul schimbărilor climatice e vizibil. Avem început de primăvară cu temperaturi de peste 20 de grade, ca apoi, brusc câteva săptămâni să fie temperaturi de 4-7 grade, cu efecte uneori devastatoare asupra culturilor pomicole. Proprietarii fac eforturi pentru a înlătura acel îngheţ la sol creat de temperaturile care scad brusc, însă e aproape imposibil de făcut acest lucru când e vorba de livezi întinse. Apoi, vara soseşte brusc cu temperaturi foarte mari, adică, aproape de 30 de grade, fapt ce iar afectează culturile legumicole. Irigarea devine o acţiune permanentă şi deloc uşoară pentru fermierii care n-au acces direct la resursa de apă. (...) Cred că acest fenomen al schimbării climei ne-ar putea şi mai serios afecta în anii următorii, iar soluţiile practice sunt foarte puţine. Agricultura devine o luptă fără voie a omului cu natura pentru a avea un pic mai multă hrană, însă condiţiile s-au schimbat radical în ultimii ani şi orizontul de aşteptare nu e deloc încurajator", a mai precizat Andreea Mic.
În judeţul Maramureş funcţionează mai multe asociaţii de fermieri care acoperă diverse domenii agricole, între acestea fiind Asociaţia Producătorilor Tradiţionali şi Ecologici, ce reuşeşte de peste 20 de ani să menţină săptămânal, în zilele de vineri şi sâmbătă, un târg cu produse de fermă, grădină, panificaţie la care, ocazional, mai participă şi meşterii populari.
Târgul este organizat în zona centrală a municipiului Baia Mare şi adună frecvent la standuri numeroşi producători autorizaţi din judeţ, unii comercializând produse sub marca înregistrată "Bun de Maramureş".
Comentează