DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Dobânzile negative aprind imaginaţia. Primim dobândă la împrumutul pentru casă?

Casa-Bani1

Ziarul Financiar:

Dobânzile negative sunt o realitate pentru unii, o posibilitate pentru alţii şi o poveste exotică în general pentru că sunt ceva nemaivăzut, un experiment de al cărui rezultat nimeni nu poate fi sigur. Cert este că dobânzile negative aprind imaginaţia tuturor.
Dobânzile mici îi fac pe nemţi nervoşi, scrie Bloomberg. În niciuna din economiile care au încercat experimentul neortodox al dobânzilor negative creşterea nu a revenit şi nici ocuparea completă a forţei de lucru, constată Joseph Stiglitz.
Dobânzile negative pun acum presiuni chiar şi pe băncile centrale să se aventureze în zona investiţiilor mai riscante, notează Financial Times. Într-o lume a dobânzilor negative, vor fi canadienii plăţiti de bănci să-şi cumpere locuinţă? se întreabă Washington Post Canada. Vor ajunge dobânzile negative şi în SUA? se întreabă şi Bloomberg. Dobânzile negative aprind imaginaţia tuturor.
The Wall Street Journal a scris despre un cuplu din Danemarca, din Aalborg, care a primit de la bancă o dobândă trimestrială echivalentă cu 38 de dolari pentru un credit ipotecar contractat în urmă cu 10 ani. Din 31 decembrie, excluzând comisioanele, dobânda este de -0,0562%. Danemarca a intrat în urmă cu patru ani pe terenul dobânzilor negative, iar creditorii şi debitorii deopotrivă încă încearcă să înţeleagă ce înseamnă acestea pentru ei. Este o lume dată peste cap. Numărul total al persoanelor cu dobânzi negative este necunoscut, dar Realkredit, una dintre cele mai mari bănci din Danemarca, a anunţat că a plătit dobânzi negative către 758 debitori ipotecari. Tot WSJ scrie că în Elveţia Alternative Bank Schweiz, un creditor mic, este prima bancă din această ţară care a impus dobânzi negative conturilor tuturor clienţilor ei. Încălcând orice principiu din lumea financiară, ABS şi-a informat în octombrie clienţii că vor fi obligaţi să plătească cel puţin 0,125% pentru a-şi păstra conturile începând cu 2016. În primele două luni de după anunţ, 1.797 de clienţi au părăsit banca, dar au fost deschise 1.830 de conturi noi. Dobânzile negative au fost o manevră de marketing inspirată care a adus banca în centrul atenţiei. „Am avut un an excelent“, îşi aminteşte Martin Rohner, CEO-ul ABS.
În Germania, dobânzile mici ale Băncii Centrale Europene au costat populaţia 125 de miliarde de euro în venit din dobândă de când Mario Draghi a preluat conducerea instituţiei în 2011, potrivit Deutsche Postbank. Nemţii sunt în general mai prudenţi în ceea ce priveşte economiile lor şi de aceea la ei tendinţa este de a păstra banii în depozite în loc să-i investească în active imobiliare sau în acţiuni de pe bursă, aşa cum se face, spre exemplu, în SUA, scrie Bloomberg. Prin urmare, banii puşi la păstrare în depozitele bancare sunt un subiect sensibil în Germania, unde îmbătrânirea rapidă a populaţiei pune presiuni mari pe schemele de pensii.
Băncile centrale care au introdus dobânzi negative au făcut-o în speranţa că astfel vor pune în mişcare banii îngheţaţi în rezervele băncilor şi în depozitele populaţiei pentru a stimula creşterea economică şi pentru a ţine sub control cursul de schimb în ceea ce unii numesc un război valutar mondial.
Însă economistul Joseph Stiglitz explică, pentru Project Syndicate, că există o problemă cu dobânzile negative: în niciuna dintre economiile care au încercat acest experiment neortodox nu au revenit creşterea economică şi ocuparea integrală a forţei de muncă.
În unele cazuri, rezultatul a fost neaşteptat, în sensul că unele rate de dobândă pentru credite au crescut. Băncile centrale aplică astfel de dobânzi bazându-se pe modele economice care s-au dovedit depăşite. Niciunul dintre aceste modele nu a prevăzut ultima criză financiară, scrie Stiglitz. BCE a ridicat de două ori dobânzile în 2011, când criza euro se înteţea, iar şomajul creştea la cote nemaivăzute, aducând deflaţia mai aproape.

startupcafe.ro:

Ministerul Fondurilor Europene a anuntat, marti, ca urmeaza sa lanseze, miercuri, 20 aprilie 2016, ghidurile solicitantilor prin care ulterior vor fi deschise primele linii de finantare in noul Program Operational Capital Uman 2014-2020, in care sunt prevazute fonduri europene inclusiv pentru romanii care vor sa-si deschida o afacere.

Primul document care va fi lansat vineri va fi Ghidul Solicitantului  -  Condiţii Generale, intitulat "Orientări privind oportunitățile de finanțare în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020".
Acest document, care va guverna practic toate liniile de finantare din cadrul POCU 2014-2020, va cuprinde, printre altele, limitele in care beneficiarii vor putea deconta banii europeni pentru cheltuelile eligibile efectuate.
Intre acestea, sunt prevazute si salariile expertilor care vor lucra la proiectele europene respective.
Intr-o forma consultativa, interediara a ghidului, lansata in dezbatere publica in februarie 2016, de exemplu, un manager de proiect cu vechime de peste 7 ani in proiecte europene ar ajunge la un salariu de pana la 4.760 de euro pe luna, daca va lucra 60 de ore pe saptamana.
Decontarea cheltuielilor cu salariile celor care lucreaza la proiecte "se va determina în baza retribuţiei echivalente pe oră, luând ca punct de referinţă ziua de lucru de opt ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună" - prevede  proiectul de ghid publicat recent in dezbatere publica, dar care poate suferi modificari pana vineri.
"Limita zilnică maximă care poate fi decontată per expert trebuie să se încadreze in limita maxima de 12 ore/zi, 60 ore/săptămână reprezentând ore lucrate atât in proiecte finanțate din Fondul Social European – Programul Operațional Capital Uman cat si norma de bază, sau alte contracte de munca in afara proiectelor, stabilite prin contractele de munca încheiate. Tot ce depășește această limită nu se va deconta din POCU" - se mai arata in documentul provizoriu.

Adevarul:

Alexandru Mischie este responsabil Cardiologie Intervenţională, la Spitalul Montluçon din Franţa, iar, anterior, a ocupat funcţia de şef Secţie Cardiologie, Spitalul Cognac din Franţa.
Fiul lui Mischie are un salariu de peste 11.000 de euro, la care se adaugă gărzile. Alături de acesta se află soţia lui, care lucrează tot ca medic, şi copilul lor.
Potrivit biografiei care se găseşte pe site-ul personal, Alexandru Mischie este doctor în medicină. Este specializat în cardiologie clinică, cardiologie intervenţională, echocardiografie cardiacă şi vasculară şi evaluarea funcţiei endoteliale. Dr. Alexandru Mischie este editorul şef al jurnalului medical „Cardiology Case Reports Journal“ şi editor-adjunct al „Journal Francophone de Cas Cliniques“. De asemenea, este responsabil de publicaţiile medicale din cadrul Editurii Open Access Journal. Fiul lui Mischie este câştigător al unui grant european de cercetare (concurs European Society of Cardiology Research).
Alexandru Mischie este membru al membru al Societăţii Europene de Cardiologie.rială, Cardiologie Intervenţională.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.