Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a sesizat oficial Camera Deputaților și Senatul, solicitând declanșarea procedurii parlamentare pentru cererea urmăririi penale a prim-ministrului Ilie Bolojan și a ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, în legătură cu adoptarea Ordonanței de urgență privind reforma administrației.
Sindicatul cere „sesizarea de urgență a Birourilor Permanente ale celor două Camere” și efectuarea unei anchete parlamentare privind legalitatea și regularitatea procedurii de promovare și adoptare a OUG-ului adoptat în ședința de Guvern din 24 februarie 2026 și publicat în Monitorul Oficial nr. 146/25.II.2026.
Sindicatul invocă art. 109 alin. (2) din Constituție și art. 12–15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, subliniind că Parlamentul are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției.
Acuzații privind urgența „afirmată, nu demonstrată”
Potrivit sesizării, ordonanța reprezintă „o intervenție normativă masivă, cu efecte directe asupra drepturilor/intereselor legitime ale personalului din administrație și asupra funcționării instituțiilor publice”.
SAALG susține că Guvernul a invocat o „pretinsă urgență întemeiată pe caracterul obiectiv, cuantificabil și imediat al riscurilor bugetare și administrative”, însă aceasta ar fi fost doar afirmată, nu demonstrată în mod real.
Documentul arată că argumentele privind deficitul bugetar, PNRR și reorganizarea administrativă descriu obiective de politică publică structurale și previzibile, nu situații extraordinare imprevizibile, așa cum cere art. 115 alin. (4) din Constituție.
Sindicatul afirmă că „adoptarea lor prin ordonanță de urgență indică nu existența unei situații extraordinare, ci opțiunea Guvernului de a evita dezbaterea parlamentară, cu toate garanțiile de transparență și deliberare pe care aceasta le implică”.
Suspiciuni privind transparența decizională
SAALG invocă posibile încălcări ale Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională. În sesizare se arată că la dezbaterea publică organizată de Ministerul Dezvoltării, „nu au participat specialiștii care au elaborat proiectul și studiul de impact”, iar dezbaterea ar fi fost „una pur formală, fără dialog real și fără prezentarea studiului de impact”.
Sindicatul susține existența unor „suspiciuni de eludare ori simulare a procedurii de transparență și de accelerare nelegală a traseului de adoptare”.
De asemenea, documentul face referire la principiul „loialității constituționale” și la jurisprudența Curții Constituționale, arătând că solicitarea formală a avizelor, fără integrarea reală a observațiilor, poate compromite rolul instituțiilor consultative.
Posibile încadrări juridice invocate
Sindicatul precizează că nu solicită Parlamentului stabilirea vinovăției, „atribut exclusiv al organelor judiciare”, ci doar constatarea existenței unor indicii suficiente pentru a cere urmărirea penală.
Sunt invocate posibile încadrări în art. 8 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 115/1999, referitoare la împiedicarea, prin mijloace frauduloase, a exercitării drepturilor și la prezentarea cu rea-credință de date inexacte Parlamentului.
Un punct central al sesizării îl reprezintă afirmația din preambulul OUG privind „pierderi bugetare de ordinul miliardelor de lei anual” generate de evaziune și neconformare la nivel local. Sindicatul solicită clarificarea existenței documentelor concrete care susțin aceste cifre și verificarea eventualelor sesizări către organele de urmărire penală.
Solicitarea unei anchete parlamentare complete
În final, SAALG cere declanșarea procedurii parlamentare și constituirea unei comisii care să verifice „circuitul integral al proiectului”, notele de fundamentare, studiile de impact, toate avizele și documentele privind transparența decizională, precum și audierea miniștrilor și a persoanelor implicate.
Comentează