Curtea Constituțională dinamitează argumentele AUR și SOS România în motivarea oficială privind Registrul Transparenței Intereselor: judecătorii explică, punct cu punct, de ce deputații și senatorii nu pot fi exceptați de la regulile de transparență aplicabile tuturor celor care exercită putere publică și arată că obligația aleșilor de a declara întâlnirile cu persoane terțe nu doar că este constituțională, ci întărește mandatul parlamentar, fiind o garanție a unui „dialog deschis și echitabil cu cetățenii”. CCR respinge definitiv teza opoziției radicale și confirmă că normele sunt clare, legitime și conforme cu standardele democrației.
Curtea Constituțională a publicat motivarea amplă prin care respinge obiecția de neconstituționalitate depusă de AUR și SOS România împotriva legii ce introduce Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) în Parlament. Documentul, publicat în Monitorul Oficial, dezvăluie modul în care judecătorii au analizat, filă cu filă, fiecare critică privind procedura legislativă, claritatea normelor și impactul asupra mandatului parlamentar.
CCR arată că noua obligație de transparență – prin care deputații și senatorii trebuie să facă publice întâlnirile cu persoane terțe interesate de inițiative legislative – nu afectează mandatul parlamentarilor, nu limitează dialogul democratic, nu schimbă rolul constituțional al aleșilor și nu introduce discriminări față de alte categorii de demnitari.
Procedura legislativă, validată: expunere de motive, aviz CL, dezbatere – toate îndeplinite
Judecătorii notează că modificările aduse art. 12 din Statutul deputaților și senatorilor se regăsesc integral în expunerea de motive a proiectului – contrar afirmațiilor AUR și SOS.
CCR mai arată că:
– Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil, iar Parlamentul a preluat o parte dintre observațiile formulate
– eventualele depășiri ale termenelor interne ale Camerei Deputaților „nu au relevanță constituțională”, fiind chestiuni pur regulamentare
– dezbaterea liberă în Parlament nu a fost afectată, iar procedura democratică a fost respectată
Prin aceste considerente, CCR respinge toate criticile extrinseci.
CCR: Parlamentarii nu au un statut „privilegiat” care să-i exonereze de transparență
Un pasaj-cheie din motivare subliniază că statutul juridic special al deputaților și senatorilor nu justifică o excepție de la obligațiile de transparență care se aplică deja altor categorii de funcții publice.
Curtea notează că: „Statutul juridic specific al parlamentarilor nu justifică, per se, un tratament juridic diferit față de celelalte persoane care exercită funcții și demnități publice supuse regulilor de transparență.”
Prin urmare, „contactele politice” din timpul procesului legislativ pot și trebuie să fie vizibile publicului.
RUTI este constituțional și compatibil cu limba oficială și cu claritatea normei
O altă critică adusă de AUR și SOS viza „neclaritatea” Registrului și folosirea unui concept pretins impropriu în limba română.
CCR respinge explicit aceste argumente:
– norma este „clară, accesibilă și previzibilă”
– folosirea denumirii RUTI și a noțiunii de „persoane terțe” nu contravine caracterului oficial al limbii române
– noile obligații sunt „suple, flexibile” și lasă Parlamentului libertatea reglării detaliilor tehnice
Motivarea-cheie: transparența NU afectează rolul parlamentarului, ci îl întărește
Judecătorii arată că obligația de a publica întâlnirile cu terți nu limitează libertatea de decizie a parlamentarilor și nici nu introduce o formă de control asupra activității politice.
Mai mult, CCR subliniază că legea consolidează mandatul reprezentativ: „Obligația menținerii unui dialog deschis și echitabil cu cetățenii este în deplină concordanță cu rolul parlamentarilor de a fi în serviciul poporului.”
În consecință — Registrul NU restrânge, ci însoțește în mod legitim activitatea parlamentară.
Comentează