Ministrul de Externe, Oana Țoiu, sfidează Parlamentul și a decis să nu participe la moțiunea simplă din Senat susținând că subiectul acestei moțiuni a fost dezbătut pe larg la o ședință anterioară a Parlamentului. De asemenea, Oana Țoiu arată că în cursul zilei de luni, când era programată moțiunea simplă, are mai multe întâlniri la Bruxelles.
Oana Țoiu nu se va prezenta în fața Parlamentului
”Ca urmare a corespondenței dumneavoastră, nr. 881/ 18 februarie 2026, prin care solicitați formularea unui punct de vedere cu privire la Moțiunea simplă depusă în şedinţa Senatului din 18 februarie 2026, respectiv informați asupra faptului că respectiva moțiune va fi dezbătută de Senat în şedinţa din ziua de luni, 23 februarie 2026, vă aducem la cunoştinţă următoarele aspecte:
Subiectul Acordului UE-Mercosur evocat în textul moțiunii simple şi menționat în adresa dumneavoastră a fost deja dezbătut pe larg în contextul moțiunii depuse anterior la adresa Guvernului şi dezbătută şi respinsă, prin vot, de către Plenul Senatului, la 9 februarie 2026. La acel moment, MAE a transmis, prin intermediul Guvernului, punctul său de vedere, conform competențelor.
Totodată, facem precizarea că, din perspectiva calendarului şi agendei decizionale de la nivel UE, în perioada 23-24 februarie 2026 sunt programate la Bruxelles atât reuniunea Consiliului Afaceri Externe/ CAE, cât şi reuniunea Consiliului Afaceri Generale/CAG, la care asigurarea reprezentării României, la nivel de ministru al afacerilor externe, este imperios necesară, având în vedere relevanța deosebită pentru România, din perspectiva promovării obiectivelor de politică externă, a acestor reuniuni. De altfel, pe toată durata mandatului, reprezentarea României la reuniunile Consiliului Afaceri Externe a fost asigurată la nivel de ministru, iar o modificare, la acest moment, a acestei conduite ar putea fi interpretată de către omologii europeni şi instituțiile UE, inclusiv ca o posibilă dezangajare a României de la ataşamentul european, dată fiind simbolistica deosebită şi tematica reuniunilor din 23-24 februarie 2026.
Astfel, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe va fi dezbătut, cu obiectivul adoptării, un nou pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, în contextul marcării, la 24 februarie 2026, la 4 ani de la începerea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. În context, este necesară prezența la nivel ministerial a României la dezbaterile din cadrul Consiliului Afaceri Externe cu privire la regimul de sancțiuni la adresa Federației Ruse, într-un moment cheie al evoluțiilor războiului şi al eforturilor UE de a reitera mesajul ferm de susținere a Ucrainei. Subiectul este de interes particular, România fiind unul dintre susținătorii activi şi vocali la nivel UE pentru adoptarea de noi măsuri care să sporească presiunea la adresa Federației Ruse, în paralel cu urmărirea atentă a conținutului măsurilor propuse.
În egală măsură, în cadrul Consiliului Afaceri Externe, este prevăzută o discuție aplicată pe tema combaterii dezinformării şi interferențelor externe/ FIMI, miniştrii fiind invitați să contribuie cu privire la modalitățile prin care UE îşi poate consolida comunicarea strategică și acțiunile de combatere a FIMI, cu accent pe consolidarea cooperării între statele membre, ca şi între acestea şi partenerii din vecinătate/ state candidate în problematica respectivă.”, se arată în adresa trimisă de Ministerul de Externe către Senat.
Ce prevede moțiunea simplă împotriva ministrului de Externe
Moţiunea simplă elaborată şi depusă de Grupul parlamentar PACE – Întâi România şi susţinută de grupul parlamentar al AUR, a fost depusă la Senat, săptămâna trecută, împotriva ministrului Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, şi vizează modul în care aceasta a reprezentat România în procesul decizional european privind Acordul UE-MERCOSUR.
Moţiunea, intitulată „Diplomaţia progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol. Oana Ţoiu spune «da» altora şi «nu» propriilor cetăţeni.”, critică susţinerea acordului MERCOSUR de către România şi acuză Ministerul Afacerilor Externe de o abordare defectuoasă, ideologizată şi necoordonată.
Potrivit AUR, documentul subliniază că politica externă „nu este un exerciţiu teoretic şi nu poate fi tratată ca o zonă lipsită de răspundere.
” Nu este un seminar, nu este un experiment ideologic, ci produce efecte concrete, directe, asupra economiei naţionale”, precizează AUR într-un comunicat oficial.
Potrivit iniţiatorilor, susţinerea acordului MERCOSUR „nu a fost o eroare tehnică şi nu a fost o scăpare procedurală, ci o opţiune politică asumată, cu efecte economice profunde şi negative pentru România”. Moţiunea arată că „Acordul UE-MERCOSUR este un acord structural asimetric, care favorizează economiile puternic industrializate şi loveşte direct statele cu sectoare agricole extinse şi vulnerabile. România se află exact în această categorie”.
Documentul avertizează că, prin această decizie, „fermierii români sunt expuşi unei concurenţe neloiale, ceea ce poate genera pierderi masive în agricultură, falimente, abandonarea terenurilor şi o dependenţă crescută de importuri alimentare”.
În acelaşi timp, moţiunea evidenţiază faptul că „Ministrul Agriculturii Florin Barbu a declarat public că nu a fost consultat în stabilirea poziţiei României, situaţie care arată un eşec grav de coordonare guvernamentală”.
În textul moţiunii se mai arată că România „a avut o oportunitate reală de influenţă şi a ales să nu o folosească, iar abţinerea României ar fi fost suficientă pentru a bloca adoptarea acordului. Nu este o metaforă şi nu este o exagerare. Este o realitate matematică.” Totodată, documentul afirmă că „Diplomaţia nu se face cu sloganuri, cu postări, cu like-uri sau cu validare ideologică. Diplomaţia nu este «diplomaţie cu hashtag».”
AUR şi Grupul PACE solicită asumarea răspunderii politice de către ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, pentru modul în care au fost reprezentate interesele României la nivel european, mai arată comunicatul.
Comentează