România a intrat oficial într-o nouă eră a controlului statului asupra propriului aparat economic. Executivul a redesenat din temelii rolul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, instituția botezată deja neoficial drept „super-agenția” care va supraveghea toate companiile de stat din România, de la mici regii locale până la giganți precum Hidroelectrica sau Complexul Energetic Oltenia. Miza nu este simbolică. Miza este controlul asupra sutelor de miliarde de lei care se învârt anual în companiile statului și, implicit, asupra uneia dintre cele mai sensibile surse de risipă și influență politică din România ultimelor trei decenii.
Guvernul a reglementat oficial, prin Hotărâre de Guvern, funcționarea și întărirea uneia dintre cele mai puternice structuri administrative create în ultimii ani: agenția care va controla managementul tuturor companiilor de stat din România. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, Nr. 1115/3.XII.2025 și oferă detalii clare despre ce atribuții, ce instrumente și ce surse de bani va avea noua „super-agenție” responsabilă de monitorizarea întreprinderilor publice.
Hotărârea nu este una tehnică, ci una profund politică, cu efecte economice directe: redefinirea modului în care sunt conduse și controlate companiile de stat, unele dintre ele cu bugete de ordinul miliardelor. Guvernul mizează pe un model centralizat, în care decizia și controlul sunt scoase din zona exclusiv ministerială și mutate într-o autoritate unică, cu buget propriu și atribuții executive.
Contextul este unul tensionat: Bruxelles-ul a suspendat plata unor tranșe din PNRR, invocând întârzieri și nereguli în reforma guvernanței corporative. În acest climat, ministrul Dragoș Pîslaru anunța zilele trecute că reforma AMEPIP este „operaționalizată” și că agenția a început deja să aplice amenzi și proceduri de verificare. Hotărârea publicată acum confirmă acest lucru și arată dimensiunea reală a schimbării.
Agenția care se autofinanțează și câștigă din sancțiuni
Pentru prima dată, o instituție de stat românească nu mai depinde de bugetul de la Finanțe pentru funcționare. AMEPIP va fi finanțată integral din venituri proprii, provenite din două surse: un tarif anual aplicat companiilor de stat și o cotă din amenzile pe care le aplică.
Mai exact, agenția va primi până la 0,1% din veniturile totale ale fiecărei întreprinderi publice, calculat anual. Pentru companiile mari din energie, transport sau infrastructură, acest lucru înseamnă plăți de ordinul milioanelor de lei. În plus, agenția păstrează 30% din valoarea tuturor sancțiunilor aplicate.
Această arhitectură financiară transformă AMEPIP într-o instituție cu autonomie bugetară totală și creează, implicit, un mecanism prin care statul se „autofinanțează” din propriile companii atunci când acestea încalcă regulile de guvernanță.
Documentul oficial prevede clar: „Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale AMEPIP se asigură integral din venituri proprii”.
Puterea de a anula concursuri și de a da afară șefi
Președintele AMEPIP primește, prin hotărâre de guvern, competențe care până acum erau fragmentate între ministere, consilii și autorități tutelare.
Acesta poate dispune:
– anularea procedurilor de selecție;
– obligarea reluării concursurilor;
– emiterea de decizii individuale cu caracter obligatoriu;
– impunerea măsurilor de remediere;
– validarea sau invalidarea numirilor în consilii.
Textul normativ este ferm: agenția poate interveni direct dacă constată încălcări ale regulilor de guvernanță corporativă sau nereguli în selecția administratorilor.
Această prevedere schimbă radical raportul de forțe dintre politicieni și conducerea companiilor de stat. Pentru prima dată, un președinte de agenție are, practic, „drept de veto” asupra unei numiri politice.
Criterii stricte pentru șefi: studii, vechime și cazier curat
Legea impune cerințe ferme pentru cei care aspiră la funcții de conducere în întreprinderile publice.
Nimeni nu mai poate ajunge administrator fără:
– diplomă de studii superioare,
– minimum șapte ani de experiență relevantă,
– cazier judiciar curat,
– cazier fiscal,
– declarație de interese,
– fișă medicală,
– recomandare profesională,
– acord pentru verificarea datelor personale.
Dosarele pot fi respinse în două zile lucrătoare, iar comisiile sunt obligate să anunțe autoritatea publică tutelară imediat dacă un candidat nu respectă criteriile.
Mai mult, mandatele nu se mai prelungesc automat, ci doar în urma unei evaluări favorabile în cel puțin două rapoarte anuale consecutive.
Bonusuri doar pe performanță măsurabilă
O altă schimbare majoră este legată de salarizarea administratorilor și directorilor.
Contractele vor conține indicatori-cheie de performanță obligatorii, împărțiți în două mari categorii:
– financiari: profitabilitate, lichiditate, grad de îndatorare;
– nefinanciari: mediu, resurse umane, calitate a serviciilor, inovație.
Componenta variabilă a remunerației nu mai este garantată.
Legea stabilește clar:
– sub 85% realizare: zero bonus,
– între 85–100%: bonus standard,
– peste 100%: bonus suplimentar.
Nu există plată în lipsa performanței cuantificabile.
Control digitalizat și transparență forțată
Raportul final al fiecărei selecții trebuie publicat simultan pe site-ul:
– agenției,
– companiei,
– autorității publice tutelare.
Este o premieră în România.
Orice cetățean poate verifica cine este numit, cum și cu ce punctaj. Procedurile se standardizează la nivel național, iar discreția politică se reduce considerabil – cel puțin teoretic.
Miza reală: sute de milioane de euro din PNRR
Jalonul 440 din PNRR vizează direct AMEPIP. România are suspendate sute de milioane de euro, iar Bruxelles-ul cere dovada funcționalității agenției.
Întrebarea nu mai este dacă AMEPIP există. Ci ce va deveni.
Cu buget propriu, autoritate de anulare, control asupra numirilor și capacitate de sancționare, agenția poate deveni fie o instituție-cheie a reformei statului, fie un nou pol de putere birocratică.
Răspunsul îl vor da primele decizii ferme: dacă vor fi anulate concursuri politizate sau dacă vor fi validate.
Comentează