Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a respins vineri acuzațiile formulate de președinta Înalta Curte de Casație și Justiție, Lia Savonea, potrivit cărora scrisoarea trimisă de premierul Ilie Bolojan către Curtea Constituțională a României ar reprezenta „o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.
Într-o intervenție la Antena 3 CNN, Dogioiu a susținut că demersul premierului nu poate fi calificat drept presiune, întrucât a avut ca scop exclusiv informarea Curții cu privire la o situație de fapt legată de riscul pierderii unor fonduri europene din PNRR. Potrivit acesteia, adevărul, odată prezentat, nu poate constitui prin el însuși o ingerință în actul de justiție.
„Adevărul nu poate să constituie nici o formă de presiune, nici o ingerință. Ceea ce a făcut premierul nu a fost să formuleze un avertisment, o solicitare, nu a făcut nimic de felul acesta, ci pur și simplu a informat CCR asupra unei situații de fapt, plecând de la premisa ca într-un proces, de orice natură ar fi el, instanța cu pricina să fie pe deplin informată asupra tuturor circumstanțelor, să aibă o privire 360 de grade. Atât și nimic mai mult”, a declarat Ioana Dogioiu.
„Nu se cere un verdict și nici o urgență”
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a insistat că în textul scrisorii nu există nicio solicitare adresată Curții Constituționale și niciun indiciu de presiune temporală asupra judecătorilor. În opinia sa, interpretarea conform căreia demersul ar urmări grăbirea unei decizii este forțată.
„Niciunde în textul acelei scrisori, care a fost anunțat și prezentat public, nu există un element de presiune, nu se solicită un verdict anume, nici măcar nu se solicită formularea unui verdict pe 11 februarie. Uneori, așa se întâmplă și în viață, o indecizie poate avea valoarea unei decizii”, a mai spus Dogioiu, la emisiunea Decisiv.
Ea a subliniat că Guvernul a considerat legitim ca CCR să fie informată asupra contextului european și a calendarului evaluării Comisiei, tocmai pentru a avea o imagine completă asupra consecințelor posibile, fără a influența însă analiza juridică propriu-zisă.
Zegrean: „A încercat să pună presiune, dar nu vor fi impresionați”
În aceeași emisiune, fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a avut o poziție mai nuanțată. Acesta a apreciat că scrisoarea premierului poate fi citită ca o tentativă de presiune, dar a subliniat că judecătorii constituționali nu sunt ușor de influențat.
Zegrean a amintit că avertismentele privind pierderea banilor din PNRR au fost formulate în mod repetat de-a lungul timpului și că momentul concret al pierderii a fost amânat de mai multe ori, fără ca acest lucru să schimbe esențial rolul CCR în procesul de control al constituționalității.
În replică, Ioana Dogioiu a oferit detalii de calendar privind evaluarea jalonului din PNRR, precizând că termenul-limită inițial a fost 28 noiembrie, urmat de o perioadă de evaluare la nivelul Comisiei Europene. „Pe 28 noiembrie a fost data limită pentru îndeplinirea jalonului, după care a urmat o perioadă de evaluare din punct de vedere al Comisiei Europene dacă jalonul este sau nu îndeplinit, apoi se formulează un răspuns care urmează să fie formalizat. El a fost formulat și urmează să fie formalizat după 11 februarie”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Guvernului.
„CCR trebuia să știe acest context”
Întrebată dacă de la Bruxelles a existat un mesaj explicit de așteptare până la 11 februarie, Ioana Dogioiu a admis că nu poate confirma oficial un asemenea angajament, dar a sugerat că interpretarea nu este lipsită de temei. „Fiecare înțelege orice din această așteptare până pe 11 februarie, mie îmi place să cred că da, dar nu vă pot confirma oficial acest lucru”, a spus ea.
Dogioiu a susținut că, indiferent de interpretări, situația de fapt trebuia adusă la cunoștința CCR, fără a fi vorba de vreo încălcare a independenței justiției. În acest context, ea a făcut trimitere la practici anterioare, inclusiv la documente transmise chiar de președinta ÎCCJ.
„În orice caz, ca fapt, aici suntem și asta este ceea ce trebuia CCR să știe, fără presiune și fără nicio încălcare a independenței. Poate vă aduceți aminte că Lia Savonea, care a semnat acest răspuns, trimitea la CCR o expertiză în care invoca o anumită evoluție a pensiilor în următorii 35 de ani, tocmai pe ideea că CCR trebuie să fie pe deplin informată. Tocmai doamna Lia Savonea subscrie acestui principiu de privire 360 de grade”, a mai afirmat purtătoarea de cuvânt a Guvernului.
Comentează