Doi opozanţi muntenegreni, condamnaţi la 5 ani de detenţie în procesul loviturii de stat dejucate în 2016

Doi lideri ai opoziţiei proruse din Muntenegru, Andrija Mandic şi Milan Knezevic, au fost condamnaţi joi la câte cinci ani de închisoare pentru o 'lovitură de stat' pe care autorităţile afirmă că au dejucat-o în octombrie 2016, dar care păstrează numeroase zone de umbră şi în care Rusia a negat orice implicare, transmite AFP potrivit Agerpres.

Alţi 12 acuzaţi, printre care doi cetăţeni ruşi judecaţi în absenţă, au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea între un an şi jumătate şi 15 ani.

'Obiectivul acestei organizaţii era de a împiedica Muntenegrul să adere la NATO', a declarat judecătoarea Suzana Mugosa, dând citire verdictului.

Andrija Mandic şi Milan Knezevic nu au fost de faţă la pronunţarea sentinţei.

Partidul lor, Frontul Democratic, avertizase că o condamnare a celor doi lideri riscă 'să destabilizeze iremediabil Muntenegrul'.

Acuzaţii au fost găsiţi 'toţi vinovaţi' de apartenenţă la o grupare criminală al cărei scop era răsturnarea guvernului pro-occidental în seara alegerilor legislative, pentru a sabota proiectul de aderare la NATO a Muntenegrului, stat cu 650.000 de locuitori, în majoritate slavi ortodocşi.

Opoziţia a denunţat 'un proces politic înscenat', 'o vânătoare de vrăjitoare' menită să distrugă Frontul Democratic.

În 2016, această coaliţie prorusă era principala forţă de opoziţie la preşedintele Milo Djukanovic şi partidul acestuia, DPS.

Frontul Democratic organizase manifestaţii anti-NATO marcate de violenţe în anul anterior.

'Fără această pretinsă lovitură de stat, regimul ar fi astăzi, fără îndoială, în opoziţie', scopul fiind 'ca Djukanovic să poată ulterior, pe valul de isterie antirusesc, să atace Frontul Democratic', a acuzat Andrija Mandic la finalul procesului.

După aceste evenimente, Milo Djukanovic a fost reales preşedinte în 2018, Muntenegru a aderat la NATO în 2017 şi continuă negocierile de aderare la Uniunea Europeană, în timp ce Frontul Democratic rămâne slăbit.

În ce priveşte procesul, numeroşi observatori sunt de părere că acuzarea nu a reuşit să lămurească zonele de umbră asupra cărora a insistat apărarea.

Spre exemplu, armele pe care complotiştii ar fi intenţionat să le folosească nu au fost arătate niciodată.

Potrivit acuzării, zeci de lăzi cu arme automate şi muniţii ar fi fost aruncate într-un lac dintr-o ţară vecină. Nici ţara şi nici momentul în care s-ar fi petrecut aceste fapte nu au fost însă precizate.

Furnizorul, un sârb, care i-ar fi denunţat pe complotişti, le-ar fi distrus astfel la cererea justiţiei muntegrene.

Scenariul este considerat 'necredibil' de avocatul Dragan Soc, fost ministru al justiţiei, care consideră la fel de 'neverosimil' faptul că nu a fost făcut niciun demers pe lângă niciun stat vecin pentru găsirea acestui arsenal.

'Fără aceste arme, povestea unei răsturnări violente a puterii devine puţin convingătoare', a declarat pentru AFP, înaintea verdictului, acest jurist respectat, arătând că acuzarea nu a adus 'probe materiale solide'.

Acuzarea s-a confruntat, de asemenea, cu declaraţiile contradictorii ale martorului său principal, Aleksandar Sindjelic, arestat iniţial, dar pus în libertate după scurt timp.

Sindjelic, căutat de justiţia croată într-un caz distinct de omor, acceptase să coopereze cu procurorii şi să devină martor al acuzării.

În martie însă, el a explicat la televiziunea sârbă Happy că nu a existat 'niciun proiect de violenţă la Podgoriţa', 'doar o manifestaţie' anti-NATO.

Tribunalul a refuzat să-l audieze din nou, explicând că declaraţia a fost făcută în afara oricărui cadru judiciar.