Progresele fundamentale în domeniul stocării energiei sau în cel al materialelor poroase, capabile să stocheze gaze, se numără printre cercetările care ar putea fi recompensate miercuri cu Premiul Nobel pentru Chimie din 2025, conform experţilor, transmite AFP.
Premiul Nobel pentru Chimie, anunţat la Stockholm la ora locală 11:45 (09:45 GMT), este al treilea Nobel ştiinţific, după cel pentru medicină, luni, şi cel pentru fizică, care a onorat marţi un trio de cercetători pentru descoperirea unui mecanism cuantic, "efectul de tunelare", la scară macroscopică, scrie Agerpres.
Cercetările cu impact asupra mediului şi climei ar putea fi recunoscute
Pentru Premiu Nobel pentru Chimie din acest an, specialiştii consideră că ar putea fi recunoscute cercetările cu impact asupra mediului şi climei.
"Chimia fundamentală la care lucrează Omar Yaghi ar putea corespunde acestui obiectiv. Într-adevăr, această chimie poate servi drept catalizator pentru tot felul de lucruri legate atât de climă, cât şi de mediu", a declarat pentru AFP jurnalistul specializat în ştiinţe Lars Broström de la radioul public suedez SR.
Acest chimist american de origine iordaniană lucrează la ceea ce poartă denumirea de "structuri metalo-organice" (MOF). "Acestea sunt materiale poroase care pot stoca gaze, pot purifica apa sau pot servi drept catalizatori", a explicat Broström. Porozitatea lor foarte ridicată le sporeşte astfel utilitatea în stocarea şi producţia de energie curată.
Numele lui Yaghi a fost deja menţionat alături de japonezii Susumu Kitagawa şi Makoto Fujita, consideraţi, de asemenea, pionieri ai acestei tehnologii.
În acelaşi domeniu, al MOF, revista Chemistry Views citează lucrările unui alt cercetător american, Omar Farha, originar din Cisiordania.
Compania de cercetare Clarivate a amintit activitatea francezului Jean-Marie Tarascon, specialist în baterii şi expert în stocarea electrochimică a energiei.
Tarascon "este un pionier în domeniul tehnologiei bateriilor", a declarat pentru AFP David Pendlebury, responsabil cu analiza în domeniul cercetării în cadrul Clarivate.
Cercetătorul, care a lucrat iniţial la bateriile litiu-ion şi, mai târziu, la bateria sodiu-ion, utilă pentru stocarea energiei regenerabile, a fost decorat în Franţa, în 2022, cu medalia de aur acordată de Centrul Naţional Francez pentru Cercetare Ştiinţifică (CNRS).
Clarivate se bazează pe o listă cu cele mai citate studii în articolele ştiinţifice pentru a-şi stabili favoriţii.
Specialistul de la SR menţionează, de asemenea, numele chimistului american Harry B. Gray, ale cărui cercetări s-au concentrat asupra "modului în care electronii se deplasează în moleculele celulelor noastre vii".
"Acesta este genul de condiţie prealabilă fundamentală pentru fotosinteză şi utilizarea energiei celulare, spre exemplu. Este un subiect tipic pentru Premiul Nobel", potrivit lui Broström.
Un alt nume frecvent citat este cel al biochimistul americano-taiwanez Chi-Huey Wong care, potrivit revistei ştiinţifice Chemistry Views, este cunoscut îndeosebi pentru dezvoltarea unor metode de "sinteză a carbohidraţilor complecşi şi a glicoproteinelor, facilitând astfel aplicarea lor în contexte terapeutice".
Revista îl menţionează, de asemenea, pe Karl Deisseroth, psihiatru şi neurolog american, care a fost citat în ultimul deceniu ca posibil câştigător al unui Nobel pentru dezvoltarea domeniului optogeneticii, care utilizează lumina pentru a controla celulele.
Germanul Herbert W. Roesky, cunoscut pentru "sinteza de noi compuşi şi materiale", a fost, de asemenea, menţionat de revistă.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Chimie a fost decernat americanului David Baker şi unui tandem format din britanicul Demis Hassabis şi americanul John Jumper, pentru descifrarea secretelor proteinelor cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI) şi a informaticii. David Baker a reuşit în misiunea considerată aproape imposibilă de a construi tipuri cu totul noi de proteine, unele dintre ele cu funcţii noi, iar Demis Hassabis şi John Jumper au dezvoltat un model AI care a rezolvat o problemă veche de 50 de ani: predicţia structurilor tridimensionale complexe a proteinelor dintr-o secvenţă de aminoacizi. Aceste descoperiri au un potenţial enorm pentru ştiinţă dar şi pentru diferite industrii.
După atribuirea premiului pentru medicină, luni, şi a celui pentru fizică, marţi, sezonul Nobelurilor continuă miercuri cu premiul pentru chimie, înainte de premiul pentru literatură, pe 9 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 10 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice va fi anunţat în data de 13 octombrie.
Premiile vor fi înmânate laureaţilor în cadrul unei ceremonii speciale ce va fi organizată la 10 decembrie, ziua morţii lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.
Premiul constă într-o diplomă, o medalie de aur şi un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproape un milion de euro).
Comentează