Premium
Consiliul Local Timişoara, a aprobat un proiect de hotărâre care îl obligă pe primarul Timişoarei Dominic Fritz să facă dovada domiciliului în Timişoara. Decizia vine după mai multe luni în care fostul primar Nicolae Robu l-a acuzat pe Dominic Fritz că a minţit în dosarul de candidatură cu privire la domiciliu, anunță adevarul.ro.
Învins zdrobitor în alegerile locale din 27 septembrie 2020 şi nevoit să plece din Primăria Timişoara, fostul primar al oraşului, Nicolae Robu, a lansat acuzaţii dure la adresa primarului Dominic Fritz.
Pe de o parte, Robu îl acuză pe Fritz că a minţit în dosarul de candidatură, susţinând că are domiciliul în Timişoara, deşi, din postura de cetăţean străin, are doar rezidenţă în Timişoara. Pe de altă parte, Robu a susţinut că Fritz nu îndeplineşte condiţia cerută de Codul Administrativ, care impune, pentru primar, condiţia domiciliului în localitatea în care a fost ales.
Surse „Adevărul” au declarat că la vârful PNL se ştia de problemele ridicate de Robu încă din campania electorală, dar orice demers pe acest subiect a fost oprit pentru că liberalii nu au vrut să rişte un scandal în care să fie acuzaţi că împiedică o candidatură a unui cetăţean european. Mai mult decât atât, Robu era convins că o să câştige. Astfel, dosarul de candidatură a lui Fritz nu a fost contestat, iar după ce a fost ales, Fritz a fost validat, în ciuda unor încercări de răsturnare a rezultatului alegerilor.
La propunerea lui Marius Craina, sub pretextul „transparentizării”, Consiliul Local Timişoara a aprobat marţi, 13 iulie 2021, un proiect de hotărâre prin care primarul, viceprimarii, consilierii locali şi funcţionarii cu funcţii de conducere sunt obligaţi să facă publice actele de identitate care să ateste că au domiciliul în Timişoara.
Decizia, luată cu voturile PSD-PNL şi Pro România, a „dinamitat” coaliţia PNL - USR PLUS de la Timişoara. USR PLUS s-a opus vehement proiectului, arătând că „instanţa de judecată a constatat că potrivit certificatului de înregistrare numărul 139361, cetăţeanul german, membru al Uniunii Europene are reşedinţa în Timişoara şi că astfel, criteriul de reşedinţă sau domiciliu a fost îndeplinit”.
„Adevărul” a obţinut documentele depuse de Fritz în dosarul de candidatură, iar acestea confirmă că în declaraţia depusă la dosar, Fritz a trecut la rubrica „domiciliu” adresa de reşedinţă din Timişoara, conform certificatului de înregistrare emis de Inspectoratul General de Imigrări. De semenea, documentele mai atestă că Fritz a declarat la rubrica „profesie” că este politolog, iar la rubrica „ocupaţie”, Dominic Fritz a scris că este „activist social”.
În România, definiţiile domiciliului şi reşedinţei sunt date de Codul Civil, care face o distincţie între cele două. Astfel, potrivit Codului Civil, „domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală”, iar „reşedinţa persoanei fizice este în locul unde îşi are locuinţa secundară”.
De asemenea, OUG 97/2005, privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români prevede că „reşedinţa este acolo unde persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu”. Pe de altă parte, OUG 102/2005, privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, prevede că cetăţenii statelor membre UE au drept de rezidenţă în România, acest drept fiind definit ca „dreptul cetăţeanului Uniunii Europene de a rămâne şi de a locui pe teritoriul României, în condiţiile legii”.
Legea 115/2015, privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale prevede că „pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese”. În acelaşi timp, aceeaşi lege prevede că „cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cu îndeplinirea prevederilor prezentei legi”.
În aceste condiţii, se pune întrebarea: cum poate candida un străin care are rezidenţa în România dacă un cetăţean român care are doar reşedinţă (viză de flotant) într-o anumită localitate, nu poate candida, cerinţa domiciliului fiind obligatorie.
Autoritatea Electorală Permanentă a explicat, la solicitarea „Adevărul”, că „în cazul cetăţenilor români, noţiunea de «domiciliu» utilizată de Legea 115/2015, are înţelesul stabilit de OUG 97/2005, dovada îndeplinirii condiţiei domiciliului fiind făcută cu actul de identitate”.
„Pe de altă parte, în cazul cetăţenilor Uniunii Europene, noţiunea de «domiciliu» utilizată de Legea 115/2015 se subsumează dreptului de rezidenţă reglementat de OUG 102/2005, dovada îndeplinirii condiţiei domiciliului fiind făcută cu oricare dintre documentele emise de Inspectoratul General pentru Imigrări sau cu unul dintre documentele ce atestă adresa prevăzute la art 23 alin. (3) din aceeaşi lege”, a arătat AEP, la solicitarea „Adevărul”.
Avocatul Cristian Clipa, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara, care a avut în trecut un contract pentru servicii juridice cu Primăria Timişoara condusă de Nicolae Robu, a declarat că din punctual său de vedere reşedinţa nu este suficientă pentru o candidatură.
„Este şi practică. Eu am avut un client, candidat s-a prevalat de faptul că avea reşedinţa, dar nu avea domiciliul. Instanţa a spus că atât timp câtă vreme Codul Civil face distincţie între reşedinţă şi domiciliu, iar legea electorală vorbeşte despre domiciliu, doar satisfacerea condiţiei reşedinţei este insuficientă. În mod normal trebuie un domiciliu”, a declarat Clipa. Primarul Dominic Fritz a susţinut în permanenţă că a îndeplinic condiţiile cerute de lege pentru a candida, biroul electoral şi judecătorii confirmând candidature şi alegerea sa.
