Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat sâmbătă că a cerut Pentagonului să se pregătească pentru o posibilă acţiune militară „rapidă” în Nigeria, dacă această ţară din Africa de Vest nu va lua măsuri împotriva uciderii creştinilor. Guvernul SUA va opri imediat orice ajutor şi asistenţă acordată Nigeriei, cea mai populată ţară din Africa şi cel mai mare producător de petrol, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social, informează News.ro.
Preluând postarea lui Donald Trump, şeful Pentagonului, Pete Hegseth, a răspuns pe X:
„Da, să trăiţi.
Uciderea creştinilor nevinovaţi în Nigeria — şi oriunde altundeva — trebuie să înceteze imediat. Departamentul de Război se pregăteşte să acţioneze. Fie guvernul nigerian protejează creştinii, fie vom ucide teroriştii islamici care comit aceste atrocităţi oribile”.
Dacă Statele Unite vor trimite forţe militare, acestea vor intra „cu armele în mână” pentru a-i elimina complet pe teroriştii islamici care comit aceste atrocităţi oribile, a scris Trump pe X, fără a furniza dovezi concrete cu privire la tratamentul creştinilor din Nigeria.
Trump a numit Nigeria o „ţară în dizgraţie” şi a avertizat că guvernul său trebuie să acţioneze rapid. „Dacă vom ataca, va fi rapid, violent şi satisfăcător, la fel cum teroriştii atacă DRAGII noştri creştini!”, a scris el.
Abuja nu a avut nicio reacţie imediată la ameninţarea lui Trump cu acţiuni militare, menţionează Reuters, iar Casa Albă şi Pentagonul nu au oferit comentarii.
Trump a pus Nigeria pe lista țărilor ”de interes special”
Postarea lui Trump despre Nigeria a venit la o zi după ce administraţia sa a repus Nigeria pe lista „Ţărilor de interes special”, care include ţările despre care SUA afirmă că au încălcat libertatea religioasă. Alte ţări aflate pe listă includ China, Myanmar, Coreea de Nord, Rusia şi Pakistan.
Înainte ca Trump să posteze ameninţarea sa de atac, preşedintele nigerian Bola Ahmed Tinubu a respins sâmbătă acuzaţiile de intoleranţă religioasă şi a apărat eforturile ţării sale de a proteja libertatea religioasă. „Caracterizarea Nigeriei ca fiind intolerantă din punct de vedere religios nu reflectă realitatea naţională şi nu ţine cont de eforturile consecvente şi sincere ale guvernului de a proteja libertatea religioasă şi de credinţă pentru toţi nigerienii”, a declarat Tinubu într-un comunicat, citând „garanţiile constituţionale de protejare a cetăţenilor de toate credinţele”.
Ministerul de Externe al Nigeriei, într-un comunicat separat, a promis să continue lupta împotriva extremismului violent şi a spus că speră ca Washingtonul să rămână un aliat apropiat, afirmând că „va continua să apere toţi cetăţenii, indiferent de rasă, credinţă sau religie. La fel ca America, Nigeria nu are altă opţiune decât să celebreze diversitatea, care este cea mai mare forţă a noastră”, transmite diplomaţia de la Abuja.
SUA ŞI-AU REDUS PREZENŢA MILITARĂ ÎN AFRICA DE VEST
Prezenţa militară a SUA în Africa de Vest a fost semnificativ redusă după ce aproximativ 1.000 de soldaţi s-au retras din Niger anul trecut.
Deşi SUA au uneori mici grupuri de soldaţi în regiune pentru a participa la exerciţii militare, cea mai mare bază militară americană de pe continent se află în Africa de Est, în Djibouti, care găzduieşte peste 5.000 de soldaţi şi este utilizată pentru operaţiuni în regiune.
Trump a desemnat Nigeria ca ţară care suscită o „preocupare specială” în timpul primului său mandat la Casa Albă. Succesorul său democrat, Joe Biden, a eliminat-o de pe lista Departamentului de Stat al SUA în 2021.
Vineri, Trump a declarat că „mii de creştini” sunt ucişi în Nigeria de islamişti radicali, dar nu a oferit detalii.
Nigeria, care are 200 de grupuri etnice care practică creştinismul, islamul şi religiile tradiţionale, are o lungă istorie de coexistenţă paşnică, dar a cunoscut şi izbucniri de violenţă între grupuri, adesea exacerbate de diviziuni etnice sau conflicte legate de resursele limitate.
Grupul armat islamist extremist Boko Haram a terorizat, de asemenea, nord-estul Nigeriei, o insurgenţă care a ucis zeci de mii de oameni în ultimii 15 ani. Experţii în drepturile omului au afirmat că majoritatea victimelor Boko Haram au fost musulmani.
Congresmeni americani, precum reprezentantul Tom Cole, republican care prezidează Comisia pentru alocări bugetare a Camerei Reprezentanţilor din SUA, au salutat vineri decizia lui Trump, invocând ceea ce a numit „persecuţia alarmantă şi continuă a creştinilor din întreaga ţară”.
Proiectul de lege privind alocările bugetare pentru securitatea naţională pentru anul fiscal 2026 includea o creştere a fondurilor pentru programele internaţionale de promovare a libertăţii religioase şi sprijin pentru programele care ajută comunităţile din Nigeria vizate de violenţa extremistă.
Reîncadrarea Nigeriei de către Trump ca ţară care suscită îngrijorare deschide calea către o serie de răspunsuri politice, cum ar fi sancţiuni sau derogări, dar acestea nu sunt automate.
Unele grupuri religioase i-au cerut lui Trump să facă această reîncadrare într-o scrisoare trimisă luna trecută, potrivit unei copii publicate pe site-ul think tank-ului Hudson Institute.
„Creştinismul se confruntă cu o ameninţare existenţială în Nigeria. Mii de creştini sunt ucişi. Islamiştii radicali sunt responsabili pentru acest masacru în masă”, a scris Trump, fără a oferi detalii. El a solicitat, de asemenea, Comisiei pentru alocări bugetare a Camerei Reprezentanţilor SUA să investigheze situaţia.
Mii de creștini au fost uciși în Nigeria
Extremiștii islamici și milițiile radicalizate ale păstorilor Fulani au ucis peste 7.000 de creștini în primele 220 de zile ale anului 2025, estimează un nou raport al unei organizații a societății civile, în timp ce apărătorii drepturilor omului continuă să critice incapacitatea guvernului nigerian de a proteja creștinii, informează The Christian Post.
Societatea Internațională pentru Libertăți Civile și Statul de Drept (Intersociety) cu sediul în Anambra, condusă de criminologul și cercetătorul creștin Emeka Umeagbalasi, a raportat că cel puțin 7.087 de creștini „au fost masacrați în toată Nigeria” între 1 ianuarie și 10 august.
În acea perioadă, „nu mai puțin de 7.800 de persoane au fost arestate și răpite cu violență pentru că erau creștini”, estimează raportul. Organizația se bazează pe ceea ce consideră a fi rapoarte credibile ale mass-media locale și străine, rapoarte guvernamentale, rapoarte ale grupurilor internaționale pentru drepturile omului și mărturii ale martorilor oculari pentru a compila date statistice.
„Masacrul brutal a aproximativ 7.087 de creștini și răpirea a 7.800 de alții s-a tradus, de asemenea, într-o medie de 30 de morți creștini pe zi și mai mult de unul pe oră”, se arată în raportul Intersociety. „Se estimează că aproximativ 35 de creștini au fost răpiți zilnic și aproximativ doi pe oră, în cele 220 de zile sau șapte luni și zece zile din 2025”.
Zeci de mii de creștini nigerieni au fost uciși în ultimul deceniu, iar mulți alții au fost strămutați pe fondul ascensiunii grupurilor extremiste islamice precum Boko Haram și Statul Islamic în nord-estul țării și al intensificării atacurilor milițiilor radicalizate fulani împotriva comunităților preponderent creștine din statele din Centura de Mijloc.
Comentează