Un roman care pleacă de la câteva fapte reale, istorice, procesul desfășurat la Frankfurt și numit „al doilea Auschwitz” în care au fost judecate, conform legii Republicii Federale Germane, și nu a legii crimelor împotriva umanității, 22 de persoane, se arată în prezentarea lui Dorin Oancea din Mediafax.
„Autoarea acestui roman s-a născut la Hanovra, în 1967, a lucrat ca ziaristă și asistentă de programe și de regie, a avut o carieră de succes ca scenaristă, încununată cu numeroase premii. Casa germană este primul ei roman, devenit bestseller internațional.
Citește și: VIDEO - Simona Halep a fost huiduită de fanii de la meci, după o declarație care nu i-a mulțumit
Un roman care pleacă de la câteva fapte reale, istorice. Între 1963 și 1965 a avut loc la Frankfurt procesul numit „al doilea Auschwitz” în care au fost jucate, conform legii Republicii Federale Germane, și nu a legii crimelor împotriva umanității, 22 de persoane pentru rolul lor în crimele petrecute în lăgărul Auschwitz-Birkenau. A fost procesul cel mai extins din istoria postbelică a Germaniei, cu martori chemați din Polonia, Ungaria și alte țări est-europene. Un proces care, se spunea la acea vreme, atrage mai mult ziariștii decât cititorii acestora. Și în care nu puțini dintre cei aflați în boxa acuzaților declarau că habar n-aveau ce se petrece la Auschwitz.
Scriu editorii: „Romanul s-a impus printre cele mai apreciate cărți ale anului 2018 publicate în Germania. Abordând cea mai dificilă parte a istoriei germane din secolul XX, captivează prin actualitatea temei, prin dozajul fin între saga de familie și desfășurarea primului eveniment major care a adus la cunoștința lumii ororile naziștilor, prin limbajul precis, elegant și subtil în redarea atmosferei intense ce se menține de la prima la ultima pagină.
Procesul Auschwitz de la Frankfurt se află în centrul acestui roman, dar povestea se țese în sânul familiei Bruhns: Ludwig și Edith, cârciumari harnici și de treabă, care-și iubesc copiii și nu vor decât să uite trecutul. Fetele Bruhns, Eva si Annegret, nu pot fi mai diferite. Eva, translatoare din polonă la proces, logodită cu fiul unui bogătaș, se trezește însă repede la realitate și își asumă vina. Annegret, mult mai cinică, nu-și asumă istoria, vina cu atât mai puțin. Romanul te ține în tensiune de la prima pagină, te atrage în atmosfera provincială a familiei, te aduce în sala de tribunal și la Auschwitz, în Polonia comunistă, te cufundă în ambianța și mentalitatea anilor ’60 cu o scriitură detașată, cinematografică.”
„Casa germană” este numele unui birt deținut de un bărbat care a fost bucătar la Auschwitz, unde a locuit cu soția și cele două fiice ale sale.
Romanul ridică o mare problemă de percepție. Dacă la crimele naziste a contribuit un număr uriaș de germani, cum faci deosebirea între vinile lor? „Penalitatea infracțiunilor comis în timpul național-socialismului este în conformitate cu dreptul în vigoare atunci (...) Ce era atunci drept nu poate să fie astăzi nedrept. După aceste principii sunt judecați participanții la Holocaust. Numai făptașiik abuzivi, care au ucis contrar ordinelor sau din proprie inițiativă, pot fi condamnați ca ucigași la o pedeapsă privativă de libertate pe viață. Cel care a executat numai ordine este complice.”
„Romanul Casa germană deschide o rană adâncă din istoria unui popor. E un torent în care clocotește un adevăr crunt. Este refacerea acelui chip întunecat al istoriei care a arătat fisurile profunde ale ființei omenești.“ — La Repubblica
Annette Hess – Casa germană. Traducere din limba germană și note de Daniela Ștefănescu. Editura Humanitas Fiction, colecția Raftul Denisei. 375 pag.”
Comentează