O amplă operațiune a procurorilor DIICOT Cluj și a polițiștilor de combatere a criminalității organizate a dus, în ultimele zile, la destructurarea unei rețele suspectate de trafic internațional de droguri, introducerea de stupefiante în penitenciare, spălare de bani și „regizarea” unor dosare penale cu arme pentru obținerea unor pedepse mai blânde.
În centrul anchetei a ajuns avocata clujeană Sonia Almaș, arestată preventiv, pe care anchetatorii o indică drept unul dintre coordonatorii grupului infracțional, potrivit mai multor surse judiciare și relatărilor din presa locală.
33 de percheziții, inclusiv în penitenciare. Filieră cu ramificații în Italia, Spania și Olanda
Potrivit CLUJUST, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Cluj, împreună cu Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-Napoca, au pus în aplicare, în 3 decembrie 2025, 33 de mandate de percheziție domiciliară pe raza județelor Cluj, Bistrița-Năsăud și Mureș, inclusiv în două unități de penitenciar. În paralel, în baza unui ordin european de anchetă, autoritățile judiciare din Italia au efectuat alte trei percheziții, în oglindă, în aceeași cauză.
Ancheta vizează infracțiuni grave:
trafic internațional de droguri de risc și mare risc,
trafic de droguri de risc și mare risc,
efectuarea, fără drept, de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive,
spălare a banilor,
constituirea unui grup infracțional organizat,
inducerea în eroare a organelor judiciare,
nerespectarea regimului armelor și munițiilor,
favorizarea făptuitorului.
Conform comunicatului DIICOT redat de CLUJUST, în perioada ianuarie 2024 – decembrie 2025, mai mulți suspecți ar fi procurat, transportat, deținut și vândut droguri de risc, droguri de mare risc și substanțe psihoactive în localități din județul Cluj și din județele limitrofe. O parte a activității infracționale ar fi vizat introducerea de droguri în penitenciare, unde stupefiantele ajungeau la deținuți, contra cost.
Tot potrivit DIICOT, în perioada august – decembrie 2025, cinci făptuitori ar fi adus în România droguri de risc și mare risc din Italia, Spania și Olanda, consolidând caracterul internațional al rețelei.
Droguri în penitenciar și rețea „dublă”: stupefiante și dosare cu arme
Procurorii arată că o parte dintre suspecți s-ar fi ocupat de introducerea de droguri în mai multe unități de penitenciar, acolo unde stupefiantele erau comercializate către deținuți. Conex, ancheta a scos la iveală și o altă dimensiune a rețelei: „regizarea” unor dosare penale cu arme și denunțuri.
Potrivit DIICOT, citat de CLUJUST, în septembrie 2024, patru suspecți ar fi constituit un grup infracțional organizat, la care ulterior au aderat încă cinci persoane. Gruparea ar fi acționat cu scopul de a obține pedepse reduse pentru persoane cercetate sau judecate în cauze de trafic de droguri și operațiuni cu produse psihoactive.
Membrii grupului ar fi indus în eroare organele judiciare, ar fi comis fapte de favorizare a făptuitorului și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, punând în scenă denunțuri și flagrante cu arme de foc, pentru ca denunțătorii să beneficieze de reduceri de pedeapsă, în baza Legii 682/2002 privind protecția martorilor, relatează Știri de Cluj.
(Av. Sonia Almaș)
Avocata din Baroul Cluj, acuzată că ar fi coordonat gruparea
Un element care face acest dosar de interes național este implicarea unei avocate din Baroul Cluj. CLUJUST a relatat inițial că Sonia Almaș este vizată în dosar ca suspectă, DIICOT menționând, fără a-i preciza numele, faptul că „activitatea infracțională a fost sprijinită de o făptuitoare, care, în virtutea profesiei exercitate (avocat), le-a furnizat suspecților, în mod repetat, date și informații pe care le obținea de la clienți sau din dosarele penale în care era angajată” și că aceasta ar fi intermediat legătura suspecților cu deținuții.
Ulterior, Știri de Cluj a scris, citând surse apropiate anchetei, că Sonia Almaș ar fi considerată de anchetatori „liderul” grupării, nu doar un simplu membru. Publicația susține că, în perioada august 2024 – noiembrie 2025, avocata ar fi:
pus la cale planul infracțional și ar fi dat instrucțiuni membrilor grupului;
conceput mai multe denunțuri false, menite să inducă în eroare organele judiciare;
recrutat și instruit persoane vulnerabile social, care să joace rolul deținătorilor și vânzătorilor de arme;
finanțat cazarea și întreținerea acestor „actori” și ar fi supravegheat flagranturi „regizate”, astfel încât denunțătorii să obțină reduceri de pedeapsă.
În același timp, Știri de Cluj notează că avocata ar fi negat orice legătură cu traficul de droguri, iar acuzațiile care o vizează nu se referă, deocamdată, la trafic de stupefiante, ci la componenta de arme, grup infracțional și inducere în eroare.
Capătul financiar: BMW de 81.000 de euro și contracte de împrumut
Pe lângă acuzațiile legate de arme și denunțuri, avocata este citată de Știri de Cluj și în zona de spălare de bani. Potrivit surselor citate de publicație, anchetatorii susțin că Almaș ar fi fost implicată în tranzacții menite să disimuleze proveniența ilicită a unor sume obținute din traficul de droguri:
ar fi vândut un BMW 840 XDRIVE în valoare de 81.000 de euro pe numele ei, deși 60.000 de euro ar fi provenit din contul inculpatului Adrian Groșan;
ar fi întocmit nouă contracte de împrumut, în valoare totală de 340.000 de lei;
ar fi transferat 60.000 de lei către un alt inculpat, C. Alexandru.
Toate aceste aspecte rămân însă afirmații ale anchetatorilor și trebuie probate în instanță, subliniază publicația.
Nouă arestați preventiv, cinci urmăriți. Avocata, prima pe listă
În 4 decembrie, DIICOT Cluj a anunțat, printr-un nou comunicat preluat de CLUJUST, că nouă inculpați au fost reținuți (opt bărbați și o femeie avocat), iar pentru alți cinci s-a cerut arestarea în lipsă, aceștia sustrăgându-se urmăririi penale.
În urma ședinței maraton de la Curtea de Apel Cluj, toți cei nouă reținuți au primit mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile, decizia fiind relatată atât de CLUJUST, cât și de Știri de Cluj.
O a treia piesă publicată de CLUJUST arată că, potrivit minutei Curții de Apel, avocata Sonia Almaș este arestată preventiv pentru patru infracțiuni:
constituirea unui grup infracțional organizat (art. 367 Cod penal),
complicitate la nerespectarea regimului armelor și munițiilor,
favorizarea făptuitorului,
inducerea în eroare a organelor judiciare.
Măsura este valabilă pentru perioada 4 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026.
Aceeași hotărâre dispune arestarea preventivă pentru mai mulți co-inculpați, între care:
Adrian Groșan, acuzat de grup infracțional, complicitate la nerespectarea regimului armelor, favorizare și inducere în eroare;
Popa Horea-Emil, pentru grup infracțional, nerespectarea regimului armelor și inducere în eroare;
Cadar Alexandru, Rotar Vlad Alexandru, Iușan Gherasim Alin, pentru combinații similare de acuzații legate de arme, favorizare și grup infracțional;
Chiorean Mircea-Adrian și Căienar Liviu-Adrian, pentru trafic de droguri de mare risc;
Mărcășan Răzvan-Marcel, pentru operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Lista completă a celor 14 inculpați propuși pentru arestare, inclusiv cei cinci în lipsă, a fost publicată de CLUJUST, DIICOT confirmând că pentru aceștia din urmă a fost solicitată arestarea în lipsă, în condițiile în care se sustrag urmăririi penale.
Conexiuni cu lumea interlopă: „Crețu”, „mafiotul roșu”
Dimensiunea de crimă organizată a dosarului este accentuată și de profilul unor inculpați. Știri de Cluj amintește numele interlopului Bogdan Negrei, zis „Crețu”, indicat ca fiind iubitul avocatei și vizat în dosar, pentru care DIICOT a cerut arestarea în lipsă.
Negrei a devenit cunoscut încă din 2010, după ce, în Austria, ar fi incendiat o prostituată, presa austriacă numindu-l atunci „mafiotul roșu”. A fost condamnat la 20 de ani de închisoare în Austria, iar ulterior a avut mai multe probleme penale și în România – de la fapte de violență la dosare pentru lovire și ultraj contra bunelor moravuri.
În 2022, a fost eliberat din penitenciar, iar în martie 2025 a fost prins în Italia, unde se sustrăgea unui mandat de arestare preventivă într-un alt dosar, mai arată Știri de Cluj.
Probe, acuzații și limita dintre apărare și infracțiune
Pe fond, dosarul deschide și o discuție sensibilă despre limitele profesiei de avocat. Potrivit DIICOT, citat de CLUJUST, avocata din dosar ar fi depășit rolul de apărător și ar fi intrat în zona penală, folosind informațiile obținute în dosare pentru a ajuta o rețea de crimă organizată și pentru a construi scenarii menite să obțină avantaje judiciare pentru unii inculpați.
De partea cealaltă, Știri de Cluj notează că avocata neagă acuzațiile legate de droguri, iar toate faptele descrise de anchetatori – de la recrutarea persoanelor vulnerabile până la tranzacțiile financiare și implicarea în flagranturi cu arme – sunt, în acest moment, simple acuzații, care trebuie probate în fața instanței.
Toți cei vizați în dosar beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive. Ancheta DIICOT continuă, iar cazul are toate elementele pentru a deveni unul de referință în materie de crimă organizată, trafic de droguri și corupție la nivelul unor profesii juridice considerate, în mod tradițional, gardieni ai legii, nu ai rețelelor ilegale.
Comentează