Premium
Dosarul electronic de sănătate (DES) are ca scop creşterea eficienţei actului medical şi respectă toate cerinţele impuse de Uniunea Europeană prin Regulamentul General de Protecţie a Datelor Personale (GDPR), transmite vineri Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), precizând că a luat act de decizia Curţii Constituţionale, care a stabilit că sunt neconstituţionale anumite prevederi din reforma în domeniul sănătăţii, inclusiv sintagma "sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului”.
"Dosarul electronic de sănătate (DES) reprezintă unul dintre elementele principale ale sistemului informatic integrat şi are drept scop creşterea calităţii şi eficienţei actului medical prin accesul la date şi informaţii medicale relevante, furnizarea de date şi informaţii statistice necesare politicilor de sănătate, precum şi transformarea pacientului într-un factor activ al protejării şi promovării propriei sănătăţi. Conform cerinţelor Uniunii Europene, începând cu anul 2020 este nevoie de o interoperabilitate şi uniformizare a sistemului medical la nivel european. Aceasta înseamnă că România va trebui să aibă pregătit un pachet complet şi funcţional, format din DES, reţeta electronică şi Cardul Naţional de Asigurări de Sănătate, împreună cu Sistemul Informatic Unic Integrat. Toate aceste elemente duc la protejarea asiguratului, a întregului sistem naţional de sănătate şi a bugetului naţional”, transmite CNAS.
Vezi şi: STUDIU: Alimentul banal care te poate proteja de accidentul vascular cerebral
Reprezentanţii instituţiei subliniază că dosarul electronic de sănătate respectă toate cerinţele impuse de UE prin GDPR, de aceea sunt şi criptate informaţiile şi există inclusiv sistemul de securitate multilayer, respectiv semnătura medicului de familie, matricea de securitate pentru pacient şi parola proprie a pacientului.
De asemenea, spun ei, întreg conţinutul dosarului electronic de sănătate a fost întocmit, stabilit şi agreat cu medici specialişti din toate domeniile medicale, iar CNAS face demersuri pentru a dezvolta acest sistem, prin includerea tuturor furnizorilor care nu au fost cuprinşi în prima parte a proiectului, respectiv furnizorii de servicii paraclinice, de recuperare, îngrijiri la domiciliu, stomatologie, dispozitive medicale şi de consultaţii de urgenţă la domiciliu.
"Totodată, se are în vedere dezvoltarea unei interfeţe către alte sisteme informatice similare, din celelalte state membre UE, astfel încât cetăţenii români care au probleme de sănătate să poate fi diagnosticaţi şi trataţi în condiţii de siguranţă şi calitate corespunzătoare a serviciilor medicale”, mai precizează CNAS.
Astfel, conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României “dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”
Curtea Constituţională a admis marţi o sesizare a Avocatului Poporului vizând legea privind reforma în domeniul sănătăţii, contestată pe motiv că "relativizează în mod nepermis reglementarea dosarului electronic de sănătate". Atfel, CCR a decis că este neconstituţională sintagma "sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului”, arătând că statului îi revine obligaţia de a proteja şi garanta caracterul confidenţial al informaţiilor medicale prelucrate printr-un act normativ de acelaşi nivel.
CCR arată că dosarul electronic de sănătate, instituit prin reglementările contestate, cuprinde date personale cu caracter medical protejate Constituţie.
În sesizarea transmisă CCR, Avocatul Poporului spune că prevederile articolelor 30 şi 280 din Legea privind reforma în domeniul sănătăţii sunt neconstituţionale "întrucât permit restrângerea exerciţiului dreptului la viaţă intimă, familială şi privată prin acte normative de nivel inferior legii, ce nu întrunesc cerinţele de previzibilitate, certitudine şi transparenţă care caracterizează o lege adoptată de către Parlament, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare sau de către Guvern, ca legiuitor delegat".
