Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a formulat o plângere la adresa Guvernului și a Ministerului Finanțelor, pentru refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite. Premierul Ilie Bolojan arată faptul că plângerea ICCJ se îndreaptă greșit împotriva Guvernului, asta pentru că Legea bugetului a fost definitivată de către Parlament.
Bolojan: Bugetul a fost amendat și adoptat în Parlament
”Deci Guvernul a promovat un buget, acest buget a fost amendat în Parlament și, indiferent de sentința care va fi dată, dar poate va fi dată tot cum au fost date și sentințele în zona de salarizare a magistraților, ea practic nu poate fi pusă în aplicare, că nu Guvernul a definitivat proiectul final de buget, ci Parlamentul României. Gândiți-vă că primești o sentință, mai propui ceva în proiect de lege și din nou, în Parlament, se modifică. Deci cred că o atenție mai mare ar fi fost binevenită atunci când declanșează astfel de acțiuni.
V-am spus, Guvernul a propus un buget care a fost modificat în Parlament, în baza discuțiilor din Parlamentul României, de către parlamentari. Prin urmare, nu Guvernul este responsabil pentru această situație și, în al doilea rând, e o problemă de suportabilitate pur și simplu bugetară și socială, că atunci când nu ai bani suficienți și trebuie achitate niște sume care vin istoric din spate, România este într-o situație de criză. Personal, cred că, din punct de vedere moral, când ai astfel de situații, ai dreptul moral să te gândești la anumite eșalonări.”, a spus Ilie Bolojan, la Digi 24.
ICJJ a formulat o plângere împotriva Guvernului
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a formulat, vineri, o plângere prealabilă la adresa Guvernului și a Ministerului Finanțelor, pentru refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite.
Concret, ÎCCJ cere Guvernului să pună la dispoziția instanței toate fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante.
„Prezenta plângere prealabilă vizează refuzul nejustificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, al Guvernului României şi al Ministerului Finanţelor de a soluţiona favorabil cererile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind includerea şi alocarea sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante stabilite prin titluri executorii şi scadente în anul 2026. Acest refuz rezultă, în concret, din: neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026; diminuarea sumelor solicitate faţă de necesarul transmis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; neasigurarea fondurilor necesare, deşi obligaţia de plată este certă, lichidă şi exigibilă; nesoluţionarea favorabilă a solicitărilor şi demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară”, se arată în documentul ICCJ trimis Guvernului.
În document, instanța supremă mai subliniază că „necuprinderea acestor sume în bugetul pe anul 2026, precum și diminuarea lor față de necesarul solicitat, reprezintă o încălcare evidentă a propriului cadru normativ adoptat de autoritățile cărora le este adresată prezenta plângere”.
Pe de altă parte, în documentul trimis de ICCJ Guvernului se menționează că încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi a securităţii raporturilor juridice reprezintă încă un motiv al plângerii prealabile.
„Prin refuzul de a asigura resursele bugetare necesare executării hotărârilor judecătoreşti, autoritatea executivă ajunge, în fapt, să paralizeze efectele unor hotărâri definitive, ceea ce este incompatibil cu principiul separaţiei puterilor în stat. Totodată, succesiunea de eşalonări şi reeşalonări, urmată de neincluderea în buget chiara sumelor re-reeşalonate pentru anul 2026, încalcă şi principiul securităţii raporturilorjuridice, întrucât creditorii aveau o aşteptare legitimă că măcar termenii ultimului mecanism normativ vor fi respectaţi”, se arată în document.
În plus, ICCJ a mai menționat că în caz de nesoluționare favorabilă a plângerii prealabile, va sesiza „instanța de contencios administrativ competentă”.
Comentează