Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a motivat încheierea de la 14 februarie prin care a dispus eliberarea din arest preventiv a fostei deputate PSD Laura Vicol și a soțului acesteia, Vladimir Ciorbă, considerând că probele prezentate de procurori nu justifică privarea de libertate a inculpaților. Instanța a identificat multiple deficiențe în ancheta desfășurată de parchet, subliniind aspecte care pun sub semnul întrebării legalitatea și temeinicia acuzațiilor formulate.
O investigație prelungită și inconsecventă
Judecătorii au constatat că investigația in rem a durat mai mult de doi ani și șapte luni, timp în care transferurile de capital au continuat, deși parchetul monitoriza activitatea societăților investigate. Potrivit ÎCCJ, acest aspect relevă fie ineficiența probatorie a anchetei, fie existența unor dubii cu privire la caracterul ilicit al tranzacțiilor suspectate de procurori.
Un alt aspect problematic semnalat de instanță a fost utilizarea unor mijloace de probă a căror legalitate și loialitate erau contestabile. Magistrații au concluzionat că probele administrate de parchet nu erau suficiente pentru a susține o suspiciune rezonabilă de comitere a infracțiunilor imputate.
Expertize „mascate” și încălcarea dreptului la apărare
ÎCCJ a criticat utilizarea unor constatări de specialitate care au fost folosite de procurori ca „expertize mascate” pentru a obține evaluări și explicații științifice asupra unor fapte, fără a respecta principiul contradictorialității. Instanța a subliniat că acest demers a depășit limitele stabilite de lege, afectând dreptul la apărare al inculpaților.
Mai mult, în cazul acuzației de delapidare, procurorii au prezentat o descriere generală și echivocă a tranzacțiilor financiare, fără a demonstra modalitatea în care acestea ar constitui fapte penale. S-a constatat că transferurile bancare incluse în anchetă, precum plata salariilor, întreținerea membrilor de familie sau achiziționarea unor bunuri de lux, nu pot face obiectul infracțiunii de delapidare, ci, cel mult, al unor cheltuieli nedeductibile fiscal.
Acuzații bazate pe prezumții și fără probatoriu solid
Referitor la suspiciunile de evaziune fiscală, instanța a remarcat lipsa unei probe concrete care să demonstreze fictivitatea tranzacțiilor suspecte, în condițiile în care plățile au fost efectuate prin transferuri bancare. De asemenea, procurorii nu au prezentat dovezi clare privind existența unor legături subiective între participanții la presupusa schemă infracțională, acuzațiile rămânând la nivelul unor prezumții judiciare.
În ceea ce privește acuzațiile de înșelăciune, ÎCCJ a concluzionat că vânzarea unor unități locative nefinalizate nu constituie înșelăciune, ci reprezintă o nerespectare a obligațiilor contractuale, litigiu care trebuie soluționat în materie civilă. Instanța a apreciat, de asemenea, că publicitatea excesivă a unui proiect imobiliar nu poate fi calificată automat drept inducere în eroare, mai ales în contextul în care autorități ale statului, precum Federația Română de Fotbal, au fost implicate în promovarea acestuia.
Elemente subiective și erori de procedură
Judecătorii au evidențiat că parchetul a minimizat importanța unor evaluări economice independente, cum ar fi cea efectuată de HORWATH & HORWATH CONSULTING, și a folosit aprecieri subiective pentru a susține acuzațiile de delapidare.
De asemenea, în cazul Laurei Vicol, acuzațiile de complicitate au fost formulate pe baza unor simple prezumții, fără probe directe care să susțină implicarea sa în presupusele fapte infracționale. Instanța a observat că procurorii au invocat profesia acesteia de avocat penalist ca argument pentru a justifica acuzația, ceea ce ridică semne de întrebare asupra obiectivității anchetei.
Un alt aspect procedural criticat de ÎCCJ este faptul că, deși anchetatorii știau că Laura Vicol era deputat la momentul faptelor investigate, aceștia au ales să sesizeze Tribunalul București în locul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru autorizarea unor procedee probatorii. Această abordare a fost calificată de instanță drept o posibilă încălcare a principiului loialității procesuale, afectând legalitatea probelor administrate.
Concluzii: lipsa unei baze solide pentru arest preventiv
Înalta Curte a concluzionat că acuzațiile formulate împotriva Laurei Vicol și a soțului său nu sunt susținute de un probatoriu adecvat, iar măsura arestării preventive nu poate fi justificată în absența unor probe clare și convingătoare. Instanța a subliniat că, în lipsa unei expertize financiar-contabile și a unui set de probe care să confirme gravitatea faptelor, nu poate fi reținută existența unei suspiciuni rezonabile care să justifice privarea de libertate.
Acuzațiile DIICOT
Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost arestați preventiv pe 4 februarie, în urma unei decizii a Curții de Apel București. Tot atunci au fost arestați preventiv Gheorghe Emanuel Poștoacă, Cristian Nicolae Poștoacă și Florin Poștoacă, în timp ce Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea (contabila grupării) și Bogdan Adalbert Șaitoș au primit arest la domiciliu.
În esență, Laura Vicol și Vladimir Ciorbă sunt acuzați că au delapidat zeci de milioane de euro din firmele din grupul Nordis și au cheltuit banii pe vacanțe, călătorii cu avioane private, achiziții de bunuri și mașini de lux. Sumele retrase proveneau de la clienții păgubiți de gruparea Nordis.
Astfel, spun procurorii DIICOT, cuplul Ciorbă - Vicol a achitat 1,5 milioane euro pe zboruri cu avioane private sau elicoptere spre destinații de vacanță din țară și străinătate - Nisa, Mykonos, Madrid, Paris, Delta Dunării.
De asemenea, au fost achiziționate mașini de lux - Ferrari, Bentley, Rolls Royce - de aproape 5 milioane de euro.
Laura Vicol mai este acuzată că a intrat în posesia unor date confidențiale din anchetă, respectiv știa despre iminența efectuării unei percheziții la casa unde locuiește, astfel încât magistrații au apreciat că lăsarea ei în libertatea ar periclita cercetările procurorilor.
De asemenea, fosta deputată PSD ar fi ascuns de anchetatori telefonul pe care îl folosea în mod curent, ea venind la sediul DIICOT cu un alt mobil.
Acuzațiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
În dosar sunt cercetate, în calitate de notari, Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, și fosta deputată PSD Andreea Cosma.
În total, ancheta vizează 40 de persoane fizice și 32 de firme și se referă la un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care a conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (TVA), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat.
Fondurile financiare ilicite astfel obținute au fost supuse procesului de spălare a banilor.
Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată a fost format din persoane apropiate liderilor (aflate în relație de rudenie sau prietenie), care au aderat la grupare și au sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier a sprijinit grupul infracțional organizat pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.
Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019 - 2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a cinci societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice, cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).
Comentează