Premium
Procurorii DNA vorbesc în rechizitoriul dosarului Unifarm despre o serie de întâlniri pe care directorul general Unifarm, Adrian Ionel, le-ar fi avut începând cu data de 2 martie 2020, cu diverse persoane, atât în Mall Vitan cât şi la localul Bârlogul Lupilor, scrie Mediafax. Dosarul a fost trimis în judecată. Adrian Ionel a respins toate acuzaţiile, susţinându-şi nevinovăţia.
Procurorii îl acuză pe Adrian Ionel că a pretins suma de 760.000 de euro unui intermediar ca Unifarm să atribuie contractul de achiziţie pentru cele 250.000 de combinezoane şi cele 3 milioane de măşti chirurgicale
DNA arată în rechizitoriul prin care i-a trimis în judecată pe directorul general Adrian Ionel pentru mai multe fapte de corupţie, dar şi pe şefa şerviciului comercial de la Unifam, Daniela Lizica Maria Radu, că a folosit în probatoriu atât înregistrări ambientale, interceptări, înregistrări depuse de părţi, convorbiri de pe mesageria whatsapp, mesaje email, cât şi o serie de documente, chitanţe şi procese verbale prin care să demonstreze frauda de la Unifarm.
Procurorii Secţiei I a DNA susţin că în perioada pandemiei şi instituirii stării de urgenţă, situaţie în care s-au achiziţionat echipamente de protecţie, în România „au apărut persoane interesate să speculeze această situaţie, transformând-o într-o afacere. Corelativ ideii de a vinde echipamente de protecţie, coroborat cu faptul că la acel moment doar instituţiile implicate direct în combaterea noului Coronavirus achiziţionau cantităţi foarte mari de astfel de echipamente medicale, a apărut necesitatea identificării unor pârghii de acces la decidenţii implicaţi în aceste proceduri. Acest fapt s-a suprapus peste lipsa oricăror proceduri de achiziţie de către CN UNIFARM SA, o companie a statului roman, implicată în această activitate”.
Astfel, susţine DNA, „a fost creat cadrul propice apariţiei ”indispensabilului traficant de influenţă”, care, în schimbul obţinerii unui folos material, promite că intervine pe lângă funcţionarii decidenţi, cunoscuţi în alte împrejurări personale sau profesionale, pentru atribuirea contractelor de achiziţie, acreditând ideea că fără aceste intervenţii câştigarea unui contract de acest gen nu ar fi posibilă, precum şi persoanele interesate să dea curs unor astfel de solicitări.
Această situaţie de fapt s-a suprapus peste venalitatea funcţionarului public care, dincolo de orice scrupule morale, a intenţionat să obţină pentru sine un folos patrimonial nejustificat.
Astfel, directorul general al CN Unifarm SA, acreditând ideea potrivit căreia compania pe care o conduce se află în afara sferei de aplicabilitate a legii privind achiziţiile publice, a optat pentru atribuirea într-un mod discreţionar a contractelor privind achiziţia de echipamente de protecţie, direcţionând achiziţia exclusiv către persoane din sfera sa relaţională cărora să le poată pretinde, în schimbul atribuirii contractului, un folos patrimonial„.
Procurorii descriu în rechizitoriul pus la dispoziţie în baza Legii 544/2001 o serie de întâlniri pe care directorul general Unifarm, Adrian Ionel, le-ar fi avut începând cu data de 2 martie 2020, cu diverse persoane, atât în Mall Vitan cât şi la localul Bârlogul Lupilor, în care acesta ar fi discutat în mod direct despre achiziţia materialelor de protecţie. Ulterior acestor discuţii, Unifarm a încheiat un contract de vânzare cumpărare pentru 3 milioane de măşti de protecţie cu 3 straturi la un preţ de 2 lei pe bucată, fără TVA, şi pentru 250.000 de combinezoane de protecţie la un preţ de 84,5 lei pe bucată, fără TVA, valoarea totală a contractului fiind de 32.278.750 de lei, cu TVA, produsele urmând a fi livrate în 3 tranşe, iar comisionul era de 18% din valoarea contractului. Adică 5.810.175 lei.
„Sintetizând discuţiile celor doi, în prima zi de „negocieri” se poate observa uşurinţa cu care IONEL EUGEN ADRIAN a tratat o procedură de achiziţie clar şi strict reglementată de lege a unor echipamente de protecţie care ar fi trebuit să contribuie la salvarea unor vieţi omeneşti, arbitrariul în alegerea furnizorului, lipsa de rigoare în ceea ce priveşte calitatea şi standardele îndeplinite de echipamentele de protecţie ce urmau a fi achiziţionate, comportamentul lipsit de orice responsabilitate a directorului CN Unifarm SA în legătură cu efectuarea unor minime verificări ale firmei de la care urma a face achiziţia”, arată procurorii în rechizitoriul care conţine şi înregistrările discuţiilor.
DNA a descoperit că procesul verbal de negociere are şi un caracter nereal atât în ce priveşte data întocmirii, cât şi a locului în care acesta a fost semnat. În aceeaşi situaţie se găsesc şi alte înscrisuri din dosar, susţine DNA.
Procurorii au introdus în dosar şi înregistrări purtate între mai multe persoane, discuţii la care au participat atât Adrian Ionel, şeful de atunci al Unifarm, cât şi şefa şerviciului comercial de la Unifam, Daniela Lizica Maria Radu.
„Conversaţiile purtate (.....) între inculpaţii Radu Maria Lizica Daniela şi Ionel Eugen Adrian (vol. 32 filelel 34-43) relevă, în mod indubitabil, pe de-o parte că directorul general avea cunoştinţă de toate etapele premergătoare semnării contractului, fiind cel care a purtat negocierile şi a hotărât cu privire la preţ, cantităţi şi tipuri de echipamente achiziţionate de CN Unifarm SA, iar pe de altă parte, că ambii au achiesat la modalitatea nelegală de atribuire a contractului”, arată rechizitoriul DNA.
În ceea ce priveşte acuzaţiile de trafic de influenţă şi luare de mită pentru Adrian Ionel, DNA susţine că „în schimbul atribuirii contractului, IONEL EUGEN ADRIAN a pretins o sumă de 2,5 euro pentru fiecare combinezon, bani pe care urma să îi primească după recepţionarea produselor şi finalizarea contractului. De asemenea, acesta a pretins bani şi pentru achiziţia măştilor, dar (.....) i-a spus că nu poate să dea pentru achiziţionarea acestora decât maxim suma de 10.000 euro, întrucât profitul la măşti era foarte mic, sume pe care IONEL EUGEN ADRIAN le-a acceptat (...) De asemenea, infracţiunea de luare de mită s-a consumat la momentul pretinderii, neavând relevanţă penală dacă inculpatul a primit sau nu a primit banii pretinşi”.
Procurorii DNA invocă în rechizitoriu şi mecanismul infracţional pus la cale, în care erau invocat chiar firme ale „Sistemului”:
„Întregul mecanism infracţional pus la cale de (.....) de a-l convinge pe (.....) că are influenţă asupra conducerii UNIFARM SA, s-a bazat atât pe inducerea convingerii că obţinerea unui astfel de contract ar fi apanajul exclusiv al unor firme din „Sistem”, cuvânt din jargon, semnificând aparenţa la unele structuri de forţă şi securitate naţională sau la autorităţi şi instituţii publice, cât şi faptul că nu i-a permis acestuia să interacţioneze direct cu reprezentanţii CN UNIFARM. Cu privire la această stare de fapt, deşi (.....) a încheiat un contract de intermediere pentru a crea o aparenţă de legalitate a primirii banilor, nu putem să nu constatăm uşurinţa cu care reprezentanţii unei instituţii a statului, însărcinaţi cu achiziţionarea unor echipamente vitale pentru salvarea unor vieţi omeneşti, au acţionat cu ocazia încheierii contractului, fără ca măcar să îl vadă pe administratorul firmei şi, mai ales, fără ca intermediarul să aibă depusă o împuternicire sau măcar contractul de intermediere la UNIFARM. Toate aceste „lacune”, efect direct al acţiunii inculpatului IONEL EUGEN ADRIAN, i-au creat convingerea lui (.....) că (.....) are o influenţă asupra funcţionarilor CN UNIFARM, care aveau atribuţii în încheierea contractului”.
DNA a introdus în rechizitoriu şi corespondenţa şefei şerviciului comercial de la Unifam, Daniela Lizica Maria Radu, din care ei susţin că Adrian Ionel era informat regulat despre stadiul negocierii contractelor, dar şi alte discuţii ale lui Ionel.
„Totodată, conţinutul conversaţiilor (.....) între (.....) şi Ionel Adrian, la începutul lunii martie 2020, relevă modalitatea concretă şi arbitrară, fără respectarea vreunei reguli referitoare la achiziţiile publice, în care cei doi au convenit încheierea unui contract de achiziţie a unor echipamente de protecţie împotriva coronavirusului.
Uşurinţa cu care directorul general IONEL EUGEN ADRIAN a acceptat să achiziţioneze produsele fără ca măcar să aibă certitudinea că acestea respectă standardele necesare, singurele măsuri luate în acest sens fiind vizualizarea unor certificate trimise de (.....) pe (.....), dar care nu aveau un corespondent în realitate, reprezintă un alt fapt care atrage în mod flagrant atenţia asupra conduitei complice a inculpatului IONEL EUGEN ADRIAN.
Distinct de achiziţionarea de „măşti de protecţie”, între IONEL EUGEN ADRIAN şi (.....) s-a desfăşurat o nouă procedură de „negociere” pentru achiziţionarea de combinezoane de protecţie, în aceleaşi condiţii arbitrare şi fără respectarea vreunei reguli referitoare la achiziţiile publice, lovindu-se de ignoranţa şi necunoaşterea specificaţiilor acelor combinezoane de protecţie din partea vânzătorului.
În seara aceleiaşi zile, (.....) a fost sunat de IONEL EUGEN ADRIAN, care i-a cerut să se întâlnească. Astfel, cei doi s-au întâlnit în Bucureşti, la (.....), împrejurare în care au discutat şi despre achiziţionarea unor combinezoane de protecţie. La acea întâlnire, IONEL EUGEN ADRIAN a pretins câte 2,5 euro pentru fiecare combinezon, respectiv 750.000 euro şi 10.000 euro pentru măştile de protecţie, bani pe care urma să îi primească după primirea mărfii şi finalizarea contractului, în schimbul atribuirii contractului”.
