Premium
Curtea Constituţională va dezbate, miercuri, obiecţiile de neconstituţionalite privind legea măsurilor de alternative de executare a pedepselor privative de libertate şi a legii privind organizarea judiciară, care face parte din pachetul celor trei legi ale justiţiei, informează Mediafax.
Judecătorii ÎCCJ arată, în adresa trimisă Curții Constituționale în data de 26 aprilie, că prevederile Legii privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate creează incertitudini cu privire la natura juridică reală a măsurilor.
Vezi şi: Trucuri pentru o viaţă activă: Cum să ai energie fără cafea şi dulciuri
Instanța supremă susține că reglementarea măsurilor de individualizare judiciară a executării pedepselor, într-un cadru normativ distinct de Partea generală a Codului penal "este de natură a aduce atingere caracterului sistematizat, unitar și coerent al legislației penale, încălcând art. 1, alin (5) din Constituție în componenta sa referitoare la calitatea legii".
Potrivit magistraților, legea "nu reglementează criteriile pe baza cărora judecătorul alege una dintre măsurile alternative", "omisiunea includerii unor criterii precise pentru alegerea uneia dintre măsurile alternative afectând caracterul previzibil al legii".
Instanța supremă critică și articolul care exceptează de la aplicarea măsurilor alternative de executare a pedepselor, precizând că "referirea la infracțiunile comise cu violență ori profitând de starea de neputință fizică sau psihică a victimei nu permite identificarea, în mod exact, a sferei infracțiunilor exceptate de la aplicarea măsurilor".
ÎCCJ menționează că articolul care reglementează conținutul măsurii de executare nu se face nicio referire la fracția din pedepasă care se execută în timpul săptămânii la domiciliu, fiind criticată și lipsa de reglementare a prestării muncii în folosul comunității.
Instanța supremă menționează că prevederile legii sunt lipsite de claritate și previzibilitate.
De asemenea, CCR va dezbate şi sesizarea făcută de preşedintele Klaus Iohannis privind organizarea judiciară. Primul argument al şefului statului pentru cererea trimisă la Curtea Constituţională se referă la un posibil paralelism între o prevedere a Legii menţionate şi un text din Constituţie.
Vezi şi: Glanda tiroidă, sursa multor probleme. Alimentele care o ajută să funcţioneze corect
"Primul punct din legea dedusă controlului de constituţionalitate modifică art. 1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 stabilind că «Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.» Această dispoziţie nou introdusă este o reproducere ad litteram a art. 126 alin. (1) din Constituţie, ceea ce reprezintă un paralelism legislativ. Normele de tehnică legislativă, la art. 16 din Legea nr. 24/2000, menţionează următoarele: „(1) În procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere. (...) (4) Într-un act normativ emis pe baza şi în executarea altui act normativ de nivel superior nu se utilizează reproducerea unor dispoziţii din actul superior, fiind recomandabilă numai indicarea textelor de referinţă. În asemenea cazuri preluarea unor norme în actul inferior poate fi făcută numai pentru dezvoltarea ori detalierea soluţiilor din actul de bază", se arată în textul sesizării transmise de Preşedinţie.
Un alt argument al preşedintelui României cu privire la neconstituţionalitatea Legii 304/2004 este legat de un articol care face referire la configuraţia sălii de judecată care "trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme", despre care Iohannis susţine în sesizarea către CCR că este neclar şi nu are previzibilitate.
