Premium
ATI este unul dintre cele mai tehnologizate domenii din medicină, iar România a evoluat foarte mult în ultimii ani, a declarat sâmbătă dr. Radu Ţincu, medic primar în cadrul secţiei de Terapie Intensivă - Toxicologie a Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, dinamica pieţei tehnologice este una intensă şi este foarte greu să se ţină pasul cu noile tehnologii, însă, în ultimii ani, diferenţele au fost şterse între ţările din Estul Europei şi cele din Vest, acest lucru fiind determinat de creşterea finanţării.
"Eu sper să se înţeleagă şi pe viitor că medicina este un domeniu care necesită costuri şi finanţare şi că pacientul de terapie intensivă este un pacient critic care are nevoie de o finanţare specială. Pandemia a adus o creştere a finanţării în ATI, pentru că au fost finanţări prin programe europene pentru gestionarea pacienţilor COVID-19 şi acestea au permis achiziţionarea de aparatură medicală. Au fost spitale care şi-au putut cumpăra, pentru prima dată, aparate de radiologie mobilă, ecografe portabile, lucruri care vor creşte performanţa sistemului sanitar în perioada următoare. Şi cred că dintre toate lucrurile negative pe care le-a produs pandemia, o creştere a finanţării în sistemul de terapie intensivă a fost un lucru benefic", a precizat pentru AGERPRES, dr. Ţincu.
Medicul spune că există două probleme majore - infrastructura, întrucât saloanele sunt supraaglomerate şi suprapopulate, şi resursa umană.
"Va trebui să încercăm să dezvoltăm saloane individuale de terapie intensivă, pentru că acest lucru va duce la scăderea riscului de apariţie a infecţiilor nosocomiale. Al doilea lucru, extrem de important, este resursa umană. Sectorul de terapie intensivă în continuare funcţionează cu deficit de personal medical şi acest deficit se va regăsi în calitatea serviciilor medicale, pe de o parte, şi în rata acestor infecţii nosocomiale, pentru că un personal deficitar riscă să greşească şi să transmită microorganisme. Infrastructura nu ne va permite să înfiinţăm saloane individuale de ATI (...) Nu putem avea pretenţia ca în 2022 să obţinem aceeaşi calitate ca în spitalele din Franţa şi din Germania folosind o infrastructură veche de 50 de ani. Va trebui să construim un nou sistem de sănătate şi nu să îl reformăm, reformarea uneori nu este posibilă", a spus dr. Radu Ţincu.
În privinţa unui preconizat val şase de COVID-19, doctorul spune că dacă se păstrează varianta Omicron sau subvariantele ei, acest val nu va avea un impact medical atât de important, însă categoriile vulnerabile ar fi bine să fie precaute.
"Putem să avem un val 6, însă acest val 6, dacă se păstrează varianta Omicron sau subvariantele ei, nu va avea un impact medical atât de important. Sigur vom avea o creştere a numărului de cazuri, dar ceea ce este cu adevărat important, este câţi dintre aceşti pacienţi au nevoie de internare sau de Terapie Intensivă. Nu numărul raportat zilnic este cel care trebuie să ne îngrijoreze, ci mai degrabă gravitatea acestor pacienţi. Până la acest moment, varianta Omicron sau subvariantele ei nu produc forme severe de îmbolnăvire însă rămân în continuare afectate persoanele din grupele vulnerabile, care ar trebui să fie mult mai prudente în ce priveşte prevenţia şi să se vaccineze", a subliniat dr. Radu Ţincu.
Dr. Radu Ţincu a participat la prima Conferinţă Naţională cu tema "Tehnologia & IHealth în Medicina Secolului XXI", organizată de Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie "George Emil Palade" din Târgu Mureş şi Asociaţia Medicală Română, sub patronajul Academiei Române.
