Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că suspendarea uneia dintre hotărârile de Guvern contestate în instanță de PSD afectează operaționalizarea mecanismelor prin care România ar urma să gestioneze aproape 600 de milioane de euro din granturi SEE și norvegiene. Suspendarea actului nu înseamnă însă pierderea automată a banilor, iar Guvernul a anunțat că va ataca decizia instanței.
Pîslaru: Hotărârea era ultima necesară pentru operaționalizarea fondurilor
Dragoș Pîslaru a declarat că printre cele 11 hotărâri de Guvern suspendate de Curtea de Apel București se află și actul normativ necesar pentru stabilirea atribuțiilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene în gestionarea fondurilor SEE și norvegiene.
„Între hotărârile de Guvern care au fost suspendate la solicitarea PSD la Curtea de Apel București se află și hotărârea de Guvern care era ultima de care aveam nevoie pentru operaționalizarea fondurilor norvegiene în România”, a afirmat ministrul.
Potrivit acestuia, autoritățile lucrau de aproape un an la pregătirea cadrului necesar pentru utilizarea banilor.
„După ce am stat aproape un an să încerc să operaționalizez aceste fonduri, care erau mult întârziate, în sfârșit trecusem ultima hotărâre de Guvern de care aveam nevoie pentru ca banii aceștia să ajungă către populație, către români și către sectoarele pe care le finanțează”, a spus Pîslaru.
În opinia sa, „suspendarea hotărârii de Guvern este de natură să blocheze, practic, implementarea fondurilor norvegiene în România”.
Aproape 600 de milioane de euro prin două mecanisme financiare
Actul invocat de Dragoș Pîslaru este HG nr. 511 din 2 iulie 2026, prin care au fost modificate organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Hotărârea stabilea că MIPE va îndeplini funcțiile de operator de program și punct național de contact pentru două mecanisme financiare:
Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2021-2028, prin care România urma să beneficieze de 304,64 milioane de euro din partea Islandei, Liechtensteinului și Norvegiei, și Mecanismul Financiar Norvegian 2021-2028, cu o alocare de 291,61 milioane de euro.
Valoarea brută cumulată a celor două mecanisme este de 596,25 milioane de euro. Contribuția netă a statelor donatoare este de aproximativ 497,6 milioane de euro, diferență care explică referirea făcută de Pîslaru la „500 de milioane de euro”.
Documentele pentru noua perioadă de finanțare fuseseră semnate în luna mai, alocarea fiind cea mai mare obținută până acum de România prin aceste mecanisme. Banii sunt destinați unor domenii precum tranziția verde, sănătatea, educația, cercetarea, justiția, incluziunea socială, dezvoltarea locală și sprijinirea mediului de afaceri. Știripesurse.ro a prezentat domeniile finanțate.
Suspendarea HG-ului nu înseamnă pierderea automată a banilor
Curtea de Apel București a suspendat toate cele 11 hotărâri de Guvern atacate în instanță de PSD. O a douăsprezecea hotărâre, privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității, a fost retrasă, iar prevederile sale au fost transferate într-un proiect de lege.
În cazul HG nr. 511/2026, suspendarea nu înseamnă că România a pierdut automat cele 596,25 milioane de euro. Efectul imediat este că nu pot fi aplicate modificările prin care MIPE urma să primească atribuțiile necesare gestionării celor două mecanisme financiare.
Deciziile Curții de Apel sunt executorii, dar nu sunt definitive. Guvernul poate formula recurs, însă calea de atac nu suspendă automat efectele hotărârilor judecătorești.
Pîslaru a explicat că situația ar putea fi deblocată fie prin câștigarea recursului, fie prin emiterea unei noi hotărâri de către un Guvern cu puteri depline.
„Dacă vine un Guvern cu puteri depline, va trebui să reemită hotărârea de Guvern sau să avem recursuri în instanță, formulate de Guvern, care să aibă succes”, a declarat ministrul.
Dragoș Pîslaru acuză PSD că încearcă să creeze o imagine de haos
Ministrul a legat suspendarea hotărârilor de Guvern de disputa politică privind formarea unui nou Executiv. Pîslaru a precizat explicit că prezintă o „interpretare personală, politică”, și a susținut că PSD ar urmări să creeze imaginea unei țări aflate în haos pentru a exercita presiune în negocierile privind desemnarea viitorului prim-ministru.
„Eu ceea ce simt este că PSD șantajează, practic, președintele țării pentru a nominaliza un prim-ministru de la PSD, prin ideea aceasta de a crea imaginea de haos”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
El a acuzat PSD că, pe de o parte, cere Guvernului să îndeplinească jaloanele asumate, iar, pe de altă parte, promovează sau susține demersuri care, în opinia sa, blochează aceste măsuri.
Afirmațiile privind scopul politic urmărit de PSD îi aparțin exclusiv lui Dragoș Pîslaru și reprezintă interpretarea acestuia asupra acțiunilor social-democraților.
De ce a contestat PSD hotărârile Guvernului
PSD a justificat acțiunile în instanță prin faptul că hotărârile au fost adoptate de un Guvern demis, despre care social-democrații susțin că și-ar fi depășit limitele constituționale și legale.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că actele respective promovează politici noi și au fost adoptate după expirarea termenului de 45 de zile în care unii miniștri puteau exercita interimar funcțiile. PSD susține că demersul său urmărește verificarea legalității hotărârilor, nu blocarea fondurilor externe.
Curtea de Apel București a admis cererile de suspendare până la judecarea acțiunilor în anulare. Suspendarea nu echivalează cu anularea definitivă a actelor și nici cu o hotărâre definitivă potrivit căreia Guvernul ar fi încălcat Constituția.
