România dispune de toate resursele pentru a construi, începând din februarie anul viitor, un „plan de țară” cu o componentă economică, sectorială și digitală, dar și cu o listă clară de mari provocări – de la demografie și capital uman, la tehnologie, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, la Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025, organizat la Palatul Cotroceni.
Acesta a participat la Summitul pentru Guvernanţă Digitală 2025 în cadrul panelului "Dezvoltare, inovare şi încredere instituţională: Construcţia unei economii digitale pentru România", alături de colegii săi din Guvern, miniştrii Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, şi Finanţelor, Alexandru Nazare.
"Avem toate ingredientele ca împreună, din februarie, să facem un plan de ţară, care are o componentă sectorială, economică, de sector digital şi o altă componentă dintr-o listă de mari provocări, gen demografie, capital uman, tehnologie, în care partea de transformare digitală a societăţii să fie tema centrală a acestui plan de ţară", a spus Pîslaru, conform AGERPRES.
Pîslaru: „N-avem nevoie să aşteptăm deciziile din Europa cu privire la negociere”
Potrivit acestuia, România trebuie să nu separe banii naţionali de cei europeni, să nu mai aştepte deciziile de la Bruxelles, să-şi elaboreze propria strategie economică şi să facă planuri multianuale.
"Putem folosi ancora de şapte ani de programare bugetară europeană ca să avem în sfârşit un plan de ţară. Eu lucrez să câştigăm suficientă credibilitate prin implementarea bună a banilor pentru a propune societăţii ca din ianuarie-februarie să lucrăm la programarea 2028-2034, într-un mod complet schimbat. În primul rând, nu mai punem banii separat, naţional de europeni. Nu mai avem niciun motiv să creăm programe naţionale care să le concureze pe cele europene şi să fărămiţăm lucrurile. În al doilea rând, n-avem nevoie să aşteptăm deciziile din Europa cu privire la negociere, pentru că avem noi planul pe care va trebui să-l facem. Şi, trei! Vorbim de programare multianuală pentru că avem un orizont de şapte ani. În loc să visăm sau să închidem ochii, vreau să-i ţinem larg deschişi şi să ne apucăm de treabă", a menţionat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Summitul pentru Guvernanţă Digitală 2025 a reunit, marţi, în premieră, la Palatul Cotroceni, lideri internaţionali care au contribuit la transformarea digitală a administraţiilor publice din alte state, dar şi decidenţi români care pot continua această schimbare în România. La evenimentul desfăşurat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României au participat şeful statului Nicuşor Dan, viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurcă.
Printre invitaţii internaţionali s-au numărat: Toomas Hendrik Ilves, fost preşedinte al Estoniei şi arhitect al unuia dintre cele mai performante modele de stat digital din lume, şi Janusz Cieszynski, fost ministru al Digitalizării în Polonia, care a coordonat tranziţia către servicii publice electronice moderne, centrate pe nevoile cetăţenilor.
Potrivit organizatorilor, Summitul de la Cotroceni nu a fost doar o conferinţă, ci un apel la responsabilitate colectivă între stat, mediul privat, mediul academic şi societatea civilă pentru că digitalizarea administraţiei nu înseamnă doar tehnologie, ci capacitatea statului de a răspunde eficient nevoilor cetăţenilor.
În cadrul evenimentului, s-a lansat Studiul Edge Institute x AtlasIntel, care arată ce cred românii despre digitalizarea statului: unde există încredere, care sunt priorităţile românilor şi ce aşteaptă ei de la administraţia digitală a viitorului.
Comentează