Premium
Având în vedere informațiile cuprinse în conținutul articolului publicat pe site-ul dvs. azi, 15 ianuarie 2015, ora 12.46, apărut sub semnătura redactorului A. Dumitrescu, purtând titlul vădit tendențios ”Ce vrea să impună Procurorul General presei”, Biroul de informare publică și relații cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție face următoarele precizări:
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Tiberiu Mihail NIȚU - răspunzând unor întrebări adresate de mai mulți jurnaliști în contextul admiterii de către Plenul C.S.M. a cererii de apărare a independenței justiției ca urmare a declarațiilor doamnei europarlamentar Maria Grapini - a declarat azi, la ieșirea de la ședința Consiliului Superior al Magistraturii următoarele:
” Nu cred că există măsuri suficient de dure pentru a contracara sau a preîntâmpina astfel de atacuri (n.n. la independența justiției). Măsura este bună. Cum vă spuneam și cu altă ocazie, trebuie să găsim și alte instrumente eficiente. (...). Cred că o astfel de măsură — nu dură, dar care să fie eficientă — ar fi dincolo de comunicarea către PE a unei astfel de hotărâri a plenului, de ce nu un parteneriat între Consiliu și televiziuni și posturile de radio în care să fie publicată o astfel de hotărâre. Adică timp de 30 de zile toate posturile de TV și radio să prezinte timp de 15 secunde hotărârea CSM. Ar fi și asta o idee. De ce nu?".
Astfel cum se poate observa, procurorul general a lansat o idee și a folosit noțiunea de ”parteneriat”, iar nu de impunere a ceva cuiva. Parteneriatul presupune o asociere în îndeplinirea unui scop comun. Nu s-a reținut niciun moment ideea de a se impune o obligativitate din partea instituțiilor media de a publica/prezenta hotătârile Consiliului Superior al Magistraturii prin care se admit cererile de apărare a independenței sistemului judiciar.
Așadar, considerăm lipsit de etică și deontologie modul în care au fost redate, interpretate și comentate declarațiile domnului Tiberiu Mihail Nițu, cele consemnate fiind de natură a induce grav în eroare opinia publică, mai cu seamă partea neavizată a publicului larg, context în care vă solicităm să procedați, în cursul zilei de azi, la operarea unei rectificări a articolului menționat, inclusiv la schimbarea titlului care are un caracter nereal.
Am aprecia dacă, pe viitor, veți acorda mai multă atenție informațiilor pe care le transmiteți, cu atât mai mult cu cât și deontologia profesională vă obligă și purtați răspunderea pentru corecta informare a opiniei publice.
Având în vedere informațiile cuprinse în conținutul articolului publicat pe site-ul dvs. azi, 15 ianuarie 2015, ora 12.22, apărut sub semnătura redactorului A. Dumitrescu, purtând titlul vădit tendențios ”Procurorul General: Nu e nevoie de legea Big Brother”, Biroul de informare publică și relații cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție face următoarele precizări:
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Tiberiu Mihail NIȚU, nu a declarat ceea ce se reține în titlul articolului menționat mai sus, respectiv că nu ar fi nevoie de o lege ”Big Brother”.
Astfel, în contextul în care procurorul general a fost întrebat de către jurnaliștii aflați în fața Consiliului Superior al Magistraturii, dacă statul român are armele necesare pentru a combate terorismul, acesta a subliniat că "Avem instrumentele necesare, dar totdeauna e loc de mai bine. Tot timpul ne dorim ca activitatea să fie cât mai eficientă și pentru o îmbunătățire a eficienței și a modului în care noi putem reacționa ar fi necesar să avem toate instrumentele de care avem nevoie (n.n. o lege privind cartelele preplătite și retenția datelor)"
Reamintim faptul că, solicitat fiind să exprime un punct de vedere pe oportunitatea unei noi legi privind cartelele preplătite și retenția datelor, procurorul general a declarat, la data de 6 ianuarie a.c., următoarele: "Pentru o prevenire eficientă a actelor de terorism avem nevoie de instrumente potrivite și legile privind cartelele preplătite și retenția datelor ar putea constitui astfel de instrumente potrivite, dacă le-am avea. Se impun a fi adoptate legi eficiente care să poată constitui instrumente foarte bune pentru a putea preveni actele de terorism”.
Împrejurarea că procurorul general a afirmat că există și în prezent unele instrumente cu ajutorul cărora se poate lupta împotriva terorismului nu este de natură să conducă la concluzia că acesta ar susține inoportunitatea adoptării acestor legi.
Este evident că procurorul general a susținut constant necesitatea adoptării unor acte normative prin care să fie create instrumente eficiente, moderne pentru prevenirea și combaterea terorismului, astfel încât nu există nicio contradicție între punctele de vedere exprimate pe această chestiune.
Ca atare, vă solicităm să procedați, în cursul zilei de azi, la modificarea titlului și a conținutului articolului invocat, în condițiile în care nu reflectă realitatea și sunt de natură să aducă prejudicii de imagine atât procurorului general, cât și instituției pe care o reprezintă.
Faptul că au apărut pe site-ul dvs., pe parcursul unei singure zile, două materiale care prezintă punctele de vedere - pe aspecte de maxim interes public - ale unei persoane care ocupă o funcție la cel mai înalt nivel în cadrul sistemului judiciar, înfățișate într-o manieră nereală, care nu face cinste profesiei de jurnalist, ne poate induce ideea că valorile acestei profesii nu prevalează în activitatea dvs.
