Premium
Dupa aproape opt luni de la cele mai sângeroase atacuri jihadiste comise vreodata în Franta si la capatul a circa 200 de audieri, Comisia de ancheta parlamentara asupra atentatelor din 2015 îsi prezinta concluziile marti, potrivit AFP.
Pentru victime si rudele lor, care spuneau ca au 'mii de întrebari' înca de la prima sedinta publica din 15 februarie, este momentul asteptat al 'raspunsurilor'.
În seara de 13 noiembrie, Parisul a trait trei ore de carnagiu în sala de concerte Bataclan, pe terasele unor baruri si restaurante pariziene si în împrejurimile Stade de France, la Saint-Denis, în nordul capitalei franceze. Bilantul: 130 de morti si 496 raniti.
Cu 10 luni în urma, la 7 ianuarie 2015, fratii Cherif si Said Kouachi dadeau buzna în sediul saptamânalului satiric Charlie Hebdo si împuscau 12 persoane. În ziua urmatoare, 8 ianuarie, Amedy Coulibaly ucidea o politista municipala la Montrouge, în apropiere periferiei pariziene, iar în 9 ianuarie omora patru evrei într-un supermarket cu specific evreiesc din estul Parisului.
Printre autorii acestor atacuri, cei de nationalitate franceza erau cunoscuti de serviciile judiciar, penitenciar si de informatii. Ei fusesera toti înregistrati, controlati, interceptati sau încarcerati în timpul parcursului lor spre radicalizare.
Comisia parlamentara de ancheta a cautat raspunsuri la câteva întrebari: cum au putut scapa aceste persoane radicalizate supravegherii autoritatilor? De ce planurile lor nu au putut fi dejucate? Au fost depasite serviciile de informatii?
Dupa atacurile din ianuarie 2015, premierul Manuel Valls a recunoscut: 'Când exista 17 morti, înseamna ca au existat deficiente'.
Dar ce lectii ar putea fi trase din aceasta constatare? Cum au putut fi comise doua masacre în masa la un interval de 10 luni? Pentru ce Bataclan nu era pus sub supraveghere în conditiile în care fusesera proferate amenintari de mai multi ani împotriva acestei celebre sali de spectacole si transmise serviciilor de securitate?
Comisia de ancheta parlamentara asupra modului în care statul si-a folosit 'mijloacele disponibile în lupta împotriva terorismului dupa 7 ianuarie 2015' încearca sa raspunda si acestor întrebari.
'Noi nu suntem nici procurori si nici judecatori, noi nu acuzam si nici nu judecam' pe nimeni, avertiza presedintele comisiei, Georges Fenech, înca de la deschiderea lucrarilor, lasând câmp liber de actiune anchetei judiciare. 'Noi suntem comisari de ancheta, al caror obiectiv este sa stabileasca adevarul si extraga propuneri pentru ca guvernul sa adopte dispozitiile care se impun pentru a remedia ceea ce nu functioneaza', adauga atunci deputatul partidului de dreapta Republicanii.
Pentru victimele si apropiatii persoanelor ucise în 13 noiembrie, 'disfunctionalitatile' au fost numeroase, în special în timpul interventiei fortelor de ordine în seara atacurilor, în preluarea ranitilor de catre serviciile de salvare si în identificarea corpurilor si a ranitilor. Fara a mai pune la socoteala parcursul dispozitivului administrativ timp de luni la rând dupa atacuri.
Tandemul format de Georges Fenech si raportorul comisiei, deputatul socialist Sebastien Pietrasanta, intentioneaza sa se asigure de aplicarea totala sau partiala a celor 39 de propuneri care urmeaza a fi votate marti dimineata, odata cu crearea unei comisii de monitorizare a acestora.
Este a treia comisie de acest tip a Adunarii Nationale. În 2013, o comisie de ancheta fusese creata dupa asasinatele lui Mohamed Merah în martie 2012 la Toulouse si Montauban, în sudul Frantei. În iunie 2015, o alta comisie cercetase filierele jihadiste. Principala sa recomandare, crearea unui registru european al pasagerilor aerieni, a fost adoptata în cele din urma de UE în 14 aprilie, adica dupa 10 luni. Între timp, aceeasi celula jihadista, responsabila de atacurile din 13 noiembrie lovise capitala belgiana, ucigând 32 de persoane la 22 martie.
