Premium
Procurorul general Gabriela Scutea le-a reproşat şefilor de parchete că nu verifică cu atenţie rechizitoriile înainte de a fi trimise în instanţe, susţinând că este dezamăgită de modul superficial în care unii procurori şi poliţişti întocmesc dosarele penale, transmite Agerpres.
- Este primul bilanț organizat de Scutea de la preluarea funcției, în februarie 2020, în ciuda faptului că art. 79 din Legea 304/2004, „Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”
Potrivit bilanţului de activitate a Ministerului Public pe anul 2021, instanţele de judecată au dispus anul trecut restituirea la procuror a 239 de dosare (cu 12,7% mai multe decât în anul 2020), reprezentând 0,47% din numărul trimiterilor în judecată (faţă de 0,44% în anul 2020).
Acesta este cel mai mare număr de cauze restituite de instanţe la parchete începând cu anul 2014, când au fost adoptate noile Coduri, penal şi de procedură penală.
Motivele dispunerii acestor soluţii de către instanţele de judecată în anul 2021 sunt: lipsa de claritate a acuzaţiei, descrierea deficitară a faptei, lipsa indicării probelor sau a argumentelor care justifică trimiterea în judecată, neconcordanţe grave în actele de urmărire penală.
În ceea ce priveşte acordurile de recunoaştere a vinovăţiei, cele mai multe respingeri s-au înregistrat pentru că pedeapsa negociată a fost apreciată ca nelegală - fie prin raportare la limitele acesteia, fie pentru omisiunea pedepselor complementare şi/sau a celor accesorii.
"Cauzele restituite de judecătorul de cameră preliminară, respectiv în care s-a dispus infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale nu relevă aspecte problematice, deşi numărul restituirilor fluctuează de o manieră din care - la nivelul conducerii Ministerului Public - putem afirma clar că nu se acordă toată atenţia de către prim-procurori pentru verificarea rechizitoriilor, conform art. 328 Cpp. În urma analizelor întocmite conform ordinelor interne, au fost stabilite măsuri generale de îndrumare pentru creşterea calităţii urmăririi penale, precum şi pentru creşterea eficienţei verificării actelor de sesizare a instanţei de către procurorii cu funcţii de conducere, conform legii. Identificarea problemelor de drept prin aceste analize este menită să realizeze funcţia de control - reglare în activitatea parchetelor şi vă semnalez că studiul acestor lucrări nu este opţional", a declarat Scutea, făcând referire la numărul mare de dosare retrimise de instanţe la parchete.
Mai mult, Gabriela Scutea a spus că este dezamăgită de modul în care unii procurori efectuează anchetele.
"Personal, consider o dezamăgire profesională să descoperim, în lucrări date în competenţa procurorului general, aspecte colaterale care relevă tratarea superficială a cauzelor atât la nivelul organelor de cercetare ale poliţiei judiciare, cât şi la nivelul procurorilor care dispun soluţiile. Am adus în atenţia conducătorilor de parchete aspecte de nelegalitate necesar să fie examinate din oficiu, cu motivare şi repere adecvate în privinţa stabilirii problemei de drept, astfel încât consecinţele decurgând din Decizia RIL nr.23/2020 (penal) a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (respectiv lipsa temeiului pentru procurorul general să infirme o ordonanţă nelegală a unui parchet inferior) să nu împiedice examinarea unor chestiuni pertinente la nivelul corespunzător", a explicat Scutea.
