Utilizarea reţelelor de socializare dăunează grav sănătăţii mintale a adolescenţilor, în special a fetelor, consideră agenţia de securitate sanitară din Franţa, unde autorităţile doresc să interzică folosirea acestor reţele de către tinerii utilizatori, aşa cum a procedat recent Australia, informează AFP, potrivit Agerpres.
Într-o perioadă în care multe ţări iau în considerare măsuri care să reglementeze accesul pe Facebook, Instagram, TikTok şi Snapchat şi după restricţia fără precedent impusă de Guvernul de la Canberra în decembrie 2025 pentru adolescenţii cu vârste mai mici de 16 ani, Agenţia Naţională de Securitate Sanitară (ANSES) din Franţa a publicat marţi un aviz important pe această temă.
Deşi nu reprezintă singura cauză pentru degradarea sănătăţii mintale a adolescenţilor, efectele negative ale reţelelor de socializare sunt "numeroase" şi "documentate", a precizat ANSES în acest raport, elaborat de un comitet pluridisciplinar de experţi după analize care au durat cinci ani.
Agenţia franceză mai sus menţionată intenţionează să acţioneze "direct la sursă" pentru ca minorii să aibă acces "doar pe reţele de socializare concepute şi configurate pentru a le proteja sănătatea".
Acest lucru implică modificarea algoritmilor de personalizare a conţinuturilor, a tehnicilor de interfaţă persuasive şi a setărilor implicite de către platforme, subliniază agenţia, ale cărei lucrări stau la baza deciziilor publice din Franţa.
Altfel spus, este vorba despre limitarea conţinuturilor care creează dependenţă sau care sunt inadecvate şi despre stabilirea unor setări implicite mai sigure pentru minori, în scopul protejării sănătăţii lor mentale şi a bunăstării lor online.
"Acest studiu oferă argumente ştiinţifice în dezbaterea despre reţelele de socializare din ultimii ani: el se bazează pe 1.000 de studii care au fost examinate în detaliu" şi documentează "efectele asupra sănătăţii", a declarat Olivia Roth-Delgado, coordonatoarea raportului, într-o conferinţă de presă.
Spre deosebire de Australia, care a fixat pragul de acces la 16 ani, Franţa intenţionează să interzică accesul pe reţelele de socializare pentru adolescenţii cu vârste mai mici de 15 ani: două texte de lege au fost redactate şi urmează să fie dezbătute în Parlamentul de la Paris.
"Fetele sunt mai afectate"
ANSES consideră că "sistemele de captare a atenţiei" folosite de platformele online "exploatează vulnerabilităţi specifice" adolescenţilor (tendinţa de a-şi asuma riscuri, de a se compara cu ceilalţi din punct de vedere social, importanţa judecăţii colegilor), în contextul în care ei nu au "capacităţile de reglare emoţională şi comportamentală" ale adulţilor.
Reţelele de socializare accesate de pe un smartphone, pe care jumătate dintre tinerii cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani petrec între două şi cinci ore pe zi, reprezintă "o cameră de rezonanţă fără precedent", care întăresc stereotipurile, promovează comportamente riscante şi favorizează hărţuirea cibernetică.
Toate aceste efecte nocive decurg dintr-un model economic "care maximizează timpul de utilizare" în scopuri lucrative şi "strategii de captare a atenţiei" (defilare infinită a conţinuturilor pe ecran, afişarea de conţinuturi ultra-personalizate etc.), incitându-i pe adolescenţi să rămână conectaţi pe reţelele de socializare în detrimentul somnului. Acest fapt induce somnolenţă, iritabilitate, tristeţe şi "favorizează simptomele depresive", reaminteşte ANSES.
În plus, conţinuturile de pe reţelele de socializare vehiculează "idealuri normative" de neatins, interiorizate de către fete, prin intermediul unor imagini retuşate, care pot "genera o devalorizare a stimei de sine", ducând la "un teren fertil" pentru simptomele depresive şi tulburările de alimentaţie.
Algoritmii de personalizare a conţinuturilor îi expun pe anumiţi minori la mesaje care incită la sinucidere, automutilare şi comportamente riscante (provocări periculoase, consum de droguri, alcool, tutun şi canabis), precum şi la violenţe cibernetice (insulte, zvonuri răutăcioase, excludere socială, şantaj, imagini intime difuzate fără consimţământ), amplificate de anonimat şi de uşurinţa cu care ameninţările pot fi difuzate.
Fiind utilizatoare mai frecvente ale reţelelor de socializare decât băieţii, supuse mai mult "presiunii sociale legate de stereotipurile de gen" şi mai mult hărţuite cibernetic, fetele sunt "mai afectate", a constatat ANSES, la fel ca persoanele LGBTQI şi ca tinerii care suferă deja de tulburări psihice.
Potrivit agenţiei franceze, conţinuturile dăunătoare pentru sănătate (violente, pornografice, care incită la ură, hărţuire, comportamente riscante, jocuri de noroc, diete extreme) trebuie să fie interzise.
Situaţia în sine reprezintă o urgenţă, în contextul în care inteligenţa artificială (AI) sporeşte şi mai mult pericolul: "pierderea gândirii critice, generarea de stereotipuri sau de conţinuturi periculoase".
Comentează