Guvernul are în lucru un draft de decizie care prevede înființarea unui Comitet pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, în mod explicit ca reacție la informațiile apărute în spațiul public după documentarul Recorder. Documentul consultat de stiripesurse.ro indică o mutare a dezbaterii din zona aplicării legii către redeschiderea cadrului legislativ, deși acesta a fost adoptat relativ recent și validat în plan european.
Potrivit draftului întocmai de unul dintre oamenii apropiați de Dacian Cioloș de la Cancelaria premierului (Andrei Lupu), comitetul ar urma să funcționeze ca organism consultativ, fără personalitate juridică, dar sub coordonarea directă a Cancelariei prim-ministrului. Inițiativa este justificată prin „funcționarea instanțelor și parchetelor” și prin modul de desfășurare a procedurilor judiciare, în special în materie penală, formulare largă care lasă loc unei interpretări extinse a mandatului.
Momentul ales pentru constituirea acestui organism vine imediat după presiunea mediatică declanșată de Recorder și în paralel cu solicitările ONG-urilor și ale unor actori politici de a schimba Legile justiției, în ciuda evaluărilor externe favorabile acestora.
Comitet consultativ, control politic
Structura propusă pentru comitet ridică semne de întrebare privind echilibrul instituțional. Membrii permanenți ar urma să fie exclusiv reprezentanți ai Cancelariei prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, ceea ce plasează analiza legislației judiciare sub control direct guvernamental, fără o reprezentare instituțională formală a sistemului judiciar.
În același timp, componența comitetului este deschisă către „membri invitați”, care vor participa la ședințe doar la invitația prim-ministrului. Această formulă concentrează decizia privind cine participă la dezbatere la nivel politic, alimentând suspiciunea că selecția experților și a vocilor consultate va fi una discreționară.
Draftul permite și constituirea de grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, precum și participarea unor entități publice și private din țară și din străinătate. În lipsa unor criterii clare de selecție, mecanismul deschide calea unei influențe externe asupra cadrului legislativ al justiției, sub umbrela unei analize pretins tehnice.
Legile din 2022, puse din nou sub lupă
Mandatul comitetului vizează în mod explicit analiza efectelor Legilor justiției adoptate în 2022, respectiv legile privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și funcționarea CSM. Aceste acte normative sunt exact cele care au stat la baza ridicării MCV și a validării României în rapoartele europene privind statul de drept.
Documentul prevede și analiza opiniilor formulate de asociații profesionale și de organizații non-guvernamentale, consacrând astfel un rol formal ONG-urilor în procesul de evaluare a justiției.Această prevedere confirmă mutarea centrului de greutate de la instituțiile constituționale către presiunea civică și mediatică.
Comitetul ar urma să organizeze întâlniri, să solicite puncte de vedere și să elaboreze rapoarte de progres, care pot deveni baza unor propuneri legislative. Chiar dacă limbajul deciziei vorbește despre „imparțialitate” și „independență”, deschiderea oficială a procesului de revizuire riscă să fie percepută ca un pas înapoi față de stabilitatea normativă cerută ani la rând de instituțiile europene.
Recomandări fără transparență publică
Un alt element sensibil al draftului este modul de adoptare și comunicare a concluziilor. Recomandările comitetului ar urma să fie adoptate prin consens, iar în lipsa acestuia, opțiunile vor fi transmise prim-ministrului, ceea ce îi conferă acestuia un rol decisiv în filtrarea soluțiilor propuse.
Mai mult, comunicarea publică în numele comitetului este rezervată exclusiv prim-ministrului sau persoanelor desemnate de acesta. Această prevedere limitează transparența și reduce posibilitatea unei dezbateri reale, plasând interpretarea concluziilor într-o zonă strict politică.
În ansamblu, draftul de decizie conturează un mecanism care, sub pretextul unei analize tehnice, redeschide discuția despre modificarea Legilor justiției într-un moment extrem de sensibil.
Comentează