ECA: Comisia Europeană trebuie să intensifice controalele asupra ajutoarelor de stat acordate în sprijinul redresării şi al politicii industriale

Comisia Europeană a acţionat rapid pentru a permite ţărilor din UE să acorde ajutoare de stat la un nivel fără precedent în timpul crizelor recente însă eforturile de monitorizare a ajutoarelor pe care statele membre le-au acordat companiilor s-au diminuat, arată Curtea de Conturi Europeană (ECA), conform AGERPRES.

În context, instituţia precizează că trebuie analizată mai bine nevoia de ajutoare de stat pentru politica industrială a UE.

"După criza generată de COVID-19 şi după invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană a relaxat rapid reglementările sale în materie de ajutor de stat, astfel încât ţările din UE să îşi poată sprijini companiile să se menţină pe linia de plutire. Reversul monedei a fost însă că aceasta nu a mai putut asigura la aceeaşi capacitate supravegherea sprijinului", se arată într-un nou raport al Curţii de Conturi Europene citat într-un comunicat al instituţiei.

Deşi volumul ajutoarelor de stat a crescut substanţial din 2020, informaţiile pe care Comisia le are la dispoziţie cu privire la măsurile introduse
de statele membre sau la impactul lor asupra concurenţei nu sunt suficiente. Mai mult, mozaicul de norme prin care statele membre pot acorda ajutor de stat industriilor lor poate submina piaţa unică a UE, deoarece mijloacele financiare de care dispune fiecare ţară diferă, subliniază sursa menţionată.

Potrivit ECA, în UE, este, de regulă, interzis să li se acorde companiilor ajutor din partea statului pentru că se poate denatura concurenţa pe piaţa internă. În anumite circumstanţe însă, intervenţia statului poate fi de dorit şi chiar necesară, precizează Curtea.

Documentul menţionat aminteşte, în context, că, în ultimii ani, Comisia Europeană a instituit trei cadre temporare privind ajutoarele de stat pentru a veni în sprijinul companiilor afectate de crize: mai întâi, după declanşarea pandemiei de COVID-19 în 2020, apoi ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022 şi, recent, în 2023, pentru a facilita sprijinul în scopul Pactului verde european.

"UE nu trebuie să piardă din ochi ajutoarele de stat, pentru ca piaţa noastră internă să fie protejată şi să se asigure o concurenţă liberă şi echitabilă chiar şi pe timp de criză. Cetăţenii trebuie asiguraţi că ajutorul de stat este de fapt esenţial şi că soluţiile pe termen scurt nu ajung să dăuneze în cele din urmă pieţei noastre interne", a declarat George Hyzler, membrul Curţii responsabil de acest audit, citat în comunicat.

Prin adoptarea primelor două cadre temporare de criză, Comisia a reacţionat rapid la nevoia statelor membre de a utiliza ajutoarele de stat pentru a remedia perturbările economice cauzate de pandemie şi de invadarea Ucrainei de către Rusia. Drept urmare, cheltuielile aferente ajutoarelor de stat în UE aproape că s-au triplat, de la circa 120 de miliarde de euro pe an, înainte de criză, la peste 320 de miliarde de euro în 2020 şi 2021, pentru ca mai apoi, în 2022, să se situeze la aproape 230 de miliarde de euro, susţine ECA. Pe de altă parte însă, condiţiile conform cărora ajutorul de stat trebuia direcţionat pentru a face faţă pandemiei nu au fost întotdeauna bine definite şi nici nu erau axate suficient pe companiile cel mai grav afectate, subliniază instituţia.

Totodată, Comisia şi-a simplificat procedurile de examinare a notificărilor de cazuri de ajutoare de stat transmise de statele membre iar acest lucru a dus la perioade mai scurte de evaluare. În aceste condiţii, o consecinţă negativă a fost că, uneori, Comisia a luat decizii în lipsa informaţiilor suplimentare necesare în legătură cu mecanismele de finanţare care au fost în final instituite, precizează sursa citată.

"Pe durata crizelor, Comisia şi-a redus şi monitorizarea ajutoarelor de stat şi nu a introdus o abordare structurată pentru detectarea cazurilor de ajutoare nenotificate. În acelaşi timp, ajutorul de stat este utilizat din ce în ce mai mult pentru a sprijini realizarea obiectivelor de politică industrială, cum ar fi consolidarea independenţei strategice a UE şi tranziţia către o economie "zero net". Drept urmare, UE se ghidează în prezent după un set complex de norme în materie de ajutoare de stat care nu sunt întotdeauna coerente sau care nu se sprijină pe analize economice suficiente. Şi această situaţie compromite funcţionarea eficace a pieţei interne a UE, întrucât ţările mai bogate ar putea cheltui mai mult decât altele, denaturând astfel condiţiile de concurenţă echitabile", se mai arată în comunicat.

Auditorii observă şi că, în prezent, nu este destul de transparent cine primeşte ajutoarele de stat. Mai exact, statele membre nu furnizează date complete şi fiabile cu privire la ajutoarele efective pe care le acordă iar monitorizarea acestora de către Comisie este îngreunată.

În temeiul Tratatului privind funcţionarea UE, statele membre trebuie să notifice Comisiei orice intenţie de a acorda ajutoare de stat, sub rezerva excepţiilor aplicabile. Comisia evaluează apoi dacă acest ajutor este compatibil cu piaţa internă şi decide dacă să îl aprobe sau să îl interzică. Tratatul prevede şi că Executivul european trebuie să monitorizeze ajutoarele de stat din statele membre şi să identifice cazurile de ajutor potenţial ilegal.

Constatările auditorilor vin să confirme apelul făcut de Enrico Letta, în raportul său, la o abordare mai europeană a politicii industriale a UE,
asigurându-se în acelaşi timp faptul că subvenţiile dăunătoare nu pun în pericol condiţiile de concurenţă echitabile. Ele sunt pertinente şi în lumina raportului privind competitivitatea UE al lui Mario Draghi, întrucât întreprinderile europene concurează pe pieţele mondiale împotriva întreprinderilor sprijinite de stat din alte ţări, în special din China, Japonia şi SUA, explică documentul elaborat de ECA.

Raportul special nr. 21/2024, intitulat "Ajutorul de stat pe timp de criză - Răspunsul a fost rapid, dar există deficienţe în monitorizarea efectuată de Comisie şi incoerenţe în cadrul de sprijin al obiectivelor de politică industrială ale UE", este disponibil pe site-ul Curţii.