Premium
Veniturile bugetului de stat au crescut cu 22% în primele cinci luni din 2022, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă de anul trecut. Creşterea este foarte bună, în condiţiile în care veniturile din 2022 au fost bugetate pentru creştere de 13%, relatează Mediafax.
Veniturile bugetului de stat au crescut cu 22% în primele cinci luni din 2022, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă de anul trecut. Creşterea este foarte bună, în condiţiile în care veniturile din 2022 au fost bugetate pentru creştere de 13%, scrie Ziarul Financiar.
De unde vine această creştere? Din inflaţie, răspund la unison economiştii.
„Este absolut firesc ca atunci când ai inflaţia atât de mare, să se vadă şi în venituri, şi în cheltuieli. Dacă ne uităm pe venituri, performanţa este mai bună decât ce a fost bugetat iniţial şi aş spune că sunt câteva nuanţe: încasările din TVA au mers mai bine, dar la impozitul pe salarii şi contribuţii sociale dinamica nu este atât de grozavă şi este sub masa salarială din economie“, comentează datele Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Veniturile bugetate pentru 2022 sunt de 440 de mld. de lei, în creştere cu 13% faţă de 2021 (380 mld lei) şi cheltuielile de 517 mld. de lei, un plus de 11%, faţă de anul trecut. Iată însă că nimeni nu se aştepta la o inflaţie de aproape 15% în mai şi veniturile bugetului să facă un salt neaşteptat. Veniturile statului din TVA, unde se vede cel mai bine inflaţia, au crescut cu 30%, ceea ce arată şi „inflaţia reală“, adică creşterea preţurilor produselor care se consumă cu adevărat (nu cele din „coşul“ INS), pentru că cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu doar 5% în prima parte din an. Or, în momentul în care comerţul aproape stagnează sau creşte foarte puţin, dar încasările din TVA cresc cu 30%, este clar că inflaţia nu are cum să fie de 15%, cum raportează INS, ci de 30% sau un pic sub 30%. Dar nu 15%.
Vezi si: Economia României: deficitul bugetar e în scădere faţă de 2021
„Principalul câştigător al inflaţiei este statul român şi se vede pe încasările din TVA. Veniturile bugetului cresc din inflaţie“, comentează consultantul fiscal Adrian Benţa.
Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe, spune că execuţia bugetară este sărăcăcioasă şi că nu arată o economie în creştere. De asemenea, adaugă el, deficitul bugetar, care a fost de 21 de mld. de lei la 5 luni din an, este mic pentru că se finanţează greu.
„Datele nu arată rău, dar arată că lucrurile stau pe loc. Uitaţi-vă la cheltuielile de capital (investiţiile din bugetul de stat – n. red.). Au fost reduse pentru a se face economii. Deficitul bugetar este mic pentru că este greu de finanţat“, a spus Florin Andrei.
Potrivit datelor Finanţelor, din impozitul pe venit, statul a colectat 14 mld. de lei în perioada amintită, cu 18% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2021. Din impozitul pe profitul companiilor, statul a colectat 7 mld. de lei, mai puţin cu 1 mld. de lei faţă de 2021, însă din cauză că termenul de plată pentru impozitul pe profit a fost decalat din martie în iunie. Astfel, este de aşteptat ca în execuţia bugetară din iunie şi iulie veniturile din impozitul pe profit să crească substanţial.
Din contribuţii de asigurări pentru pensii şi sănătate, statul a încasat 58 mld. lei, o creştere de 11%, iar din profitul companiilor de stat a încasat 16% mld. de lei, plus 60% faţă de perioada similară din 2020, tot datorită inflaţiei, pentru că cele mai mari companii de stat sunt din energie.
Vezi si: Plata pensiilor ar putea să nu mai fie o problemă în România: Speranța de viață scade dramatic
Cheltuielile totale au crescut cu 15% în primele cinci luni din 2022, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2021.
Statul a cheltuit cu salariile bugetarilor 48 de mld. de lei, o creştere de 5%, însă pe bunuri şi servicii creşterea de 17% an/an a însemnat o cheltuială de 26 de mld. de lei.
În aceeaşi vreme, cu dobânzile statul a cheltuit cu 54% mai mult şi, în perioada ianuarie-mai 2022, costul datoriei publice a fost de 11 mld. de lei.
„Pe partea de cheltuieli, este de menţionat că cheltuielile cu investiţiile au evoluat slab şi în acelaşi timp compensările pentru distribuitorii de energie sunt mici – dintr-un oarecare motiv, nu s-au făcut plăţi“, mai spune Ionuţ Dumitru.
