Premium
Economistul șef al BNR, Valetin Lazea, avertizează că vom ajunge la un deficit 6% din PIB și vom pierde fondurile UE dacă nu se iau urgent măsuri . Soluțiile lui Lazea sunt susținute și de alți economiști, printre ele eliminarea tuturor facilităților fiscale, scrie Europa Liberă.
Valentin Lazea susține că scăderea deficitului bugetar, care riscă să depășească 6% din PIB, trebuie să înceapă urgent.
Reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor nu sunt suficiente, mai spune economistul șef al BNR.
Chiar dacă ar exista un guvern dispus să-și asume politic înghețarea pensiilor și a salariilor, tot nu ar fi suficient pentru că vin din urmă cheltuieli deja legiferate. Astfel, crede Lazea, exclusiv din reduceri de cheltuieli, nu s-ar putea obţine o ajustare mai mare de 1,5-2%, în următorii patru ani.
„Or, noi trebuie să ajustăm de la 9% din PIB, la 2% din PIB în anul 2024. Avem nevoie de 7 puncte - şi atunci, din cele șapte puncte, din care scădem două puncte reducere de cheltuieli, mai rămân cinci procente din PIB din creşteri de venituri”, susține economistul șef al BNR.
Avertismentele lui Lazea și nervii lui Ciolacu
Lazea a propus acum doi ani ca soluție pentru ținerea sub control a deficitului bugetar săptămâna de lucru de patru zile pentru bugetari, ceea ce ar însemna și reducerea cu 20% a salariului acestora.
„Se pot imagina soluţii pentru bugetari - pentru că nu este deloc normal ca salariul mediu bugetar să fie mai mare decât în mediul privat.
O soluţie ar putea fi, de exemplu, săptămâna de lucru de patru zile pentru bugetari, cu reducerea cu o cincime a salariului. Măcar aşa s-ar ajunge spre un cvasiechilibru între salariile bugetare şi salariile din mediul privat. Iarăşi, o soluţie ar fi din nou o intrare în sectorul bugetar la şapte ieşiri, cum s-a mai aplicat în trecut şi se mai pot imagina", spune Valentin Lazea.
Propunerea economistului șef al BNR l-a înfuriat pe premierul Marcel Ciolacu, care la vremea respectivă i- a trimis o scrisoare deschisă guvernatorului Mugur Isărescu.
„Între declarațiile oficiale în numele BNR și cele personale ale unor specialiști de notorietate, cum e dl. Lazea, nu se poate face diferență și ele produc efecte”, scrie Ciolacu.
Premierul spune că opinia lui Lazea privind reducerea săptămânii de lucru și scăderea salariilor cu 20% a „provocat o reală preocupare în rândul opiniei publice, atentă la orice comunicare venită dinspre Banca Centrală”.
„Situația de acum este comparabilă cu cea din 2009-2010, când domnul Lucian Croitoru era consilierul dumneavoastră și, desemnat premier, a promovat public «soluția» tăierii salariilor, aplicată ulterior de guvernarea Băsescu-Boc, cu aceeași abordare «de dreapta» ca și cea de acum, Iohannis-Orban”, acuză premierul Ciolacu.
Ideea avansată de Valentin Lazea cu săptămâna de lucru de patru zile nu este nouă, a fost testată în unele țări europene, cum este Marea Britanie, de pildă, și a arătat că eficiența muncii crește.
Pe de altă parte, spune pentru Europa Liberă Ionuț Dumitru, economist șef la Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal, nu este productiv un război public vs. privat.
„Părerea mea e foarte tranșantă: nu cred că trebuie să facem așa ceva. Deși există o preconcepție majoritată că sunt prea mulți bugetari, nu cred că trebuie să avem un război privat vs. public, care nu duce nicăieri.
Eu sunt de acord că în sectorul public trebuie să fie salarii stimulative, dar trebuie corelate cu performanța, pentru că asta e problema- calitatea serviciilor livrate lasă de dorit”, susține Ionuț Dumitru.
Analistul economic Aurelian Dochia spune despre conflcitul Ciolacu-Lazea că ambele părți au dreptate.
„Disputa pe care o au Ciolacu și PSD cu BNR pe tema asta nu este surprinzătoare, nu este nici prima și nici ultima. Aici toate părțile au dreptate. Valentin Lazea are dreptul să-și spună opiniile ca orice cetățean, în același timp nu poate fi dezlipit de calitatea lui de economist al BNR.”
Lazea: Luați măsuri sau riscăm suspendarea fondurilor europene
Dar problemele ridicate de economistul șef al BNR sunt mult mai fierbinți și complicate, pe primul loc situându-se deficitul bugetar, care riscă să depășească ținta stabilită cu Comisia Europeană, dacă nu se iau urgent o serie de măsuri.
În opinia sa, neluarea vreunei măsuri nici în 2023, nici în 2024 va face din România „următorul candidat la o asistenţă din partea FMI şi la o eventuală suspendare a fondurilor din partea Comisiei Europene”, scrie Valentin Lazea pe blogul Opinii BNR.ro
„Este uşor de imaginat consternarea pe care ar stârni-o la Bruxelles şi pe pieţele financiare o asemenea contraperformanţă: o ţară care s-a angajat să reducă în acest an deficitul bugetar la 4,4% din PIB şi care nu este în stare să-şi reducă, nici măcar marginal, deficitul faţă de anul precedent ar fi – probabil – o premieră la nivelul UE”, scrie Valentin Lazea.
Execuția bugetară pe primele cinci luni ale anului arată un deficit de 2,32 % din PIB, care e mai mare decât anul trecut în aceeași perioadă, în condițiile în care anul acesta deficitul trebuie redus de la 5,7% din PIB, cât a fost anul trecut, la 4,4% din PIB.
Economistul-şef al BNR mai precizează că România ar trebui să implementeze de la 1 septembrie un pachet fiscal echivalent cu cel puţin 2 % din PIB pentru a evita „ruşinea de a nu avea deloc consolidare fiscală în acest an”.
Ionuț Dumitru: Fără măsuri, ținta de deficit e o misiune imposibilă
Din punctul de vedere al lui Ionuț Dumitru, în acest moment dată fiind execuția bugetară din prima parte a anului „pare o misiune imposibilă să rămânem în ținta de 4,4% din PIB. Iar anul 2024 este și mai complicat pentru că deficitul bugetar trebuie redus la 3% din PIB”, spune pentru Europa Liberă economistul șef al Reiffeisen Bank.
Cauzele acestei situații, accentuează Dumitru, sunt mai multe, dar printre ele se numără și construcția „imprudentă” a bugetului, mai exact supraevaluarea masivă a veniturilor și subevaluarea cheltuielilor.
„Era previzibil că vom avea un derapaj bugetar, dar nu și-au imaginat că va fi de o amploare atât de mare. Ca să revenim în țința de 4,4% din PIB anul acesta și 3% anul viitor, trebuie măsuri de multe miliarde de euro.”
Marja de manevră pe reducerea cheltuielilor bugetare este îngustă din cauză că salariile nu pot fi scăzute în condițiile în care tot mai multe categorii socio- profesionale, nu doar profesorii care au făcut grevă generală timp de trei săptămâni, cer măriri de salarii pe care guvernul nu prea are cum să le refuze dată fiind apropierea campaniei electorale pentru alegerile de anul viitor.
Bugetul în ansamblul său are o mare problemă structurală, se colectează doar 27% din PIB venituri din taxe și impozite. Aceasta în condițiile în care media în Uniunea Europeană este de 41%, iar țări precum în Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria, colectează peste 30% din PIB. Nimic nou deci, nimic despre care guvernanții să nu știe: România are cele mai mici venituri fiscale din Europa.
Dar de creșterea colectării se vorbește mereu în ultimii 10 ani, spune Ionuț Dumitru. „ A ajuns ca un basm”.
Prima soluție a economiștilor: eliminarea facilităților fiscale
Așa că soluția pe care o văd nu doar Lazea, ci și Ionuț Dumitru, Aurelian Dochia și alți analiști este eliminarea facilităților fiscale.
„Trebuie închise toate, fără excepție, toate facilitățile fiscale. Toată lumea trebuie să plătească taxe și impozite. Eliminarea scutirilor ar aduce o sumă semnificativă la buget, cam 3-4% din PIB.
Logica lucrurilor e asta: nu-ți permiți o creștere de fiscalitate pentru că nici momentul economic nu e grozav, dar trebuie pus accentul pe echitate în fața taxelor și impozitelor, adică să plătească toată lumea cotele standard”, spune pentru Europa Liberă economistul șef al Reiffesisen Bank.
„Asta nu e creștere de fiscalitate, e doar o revenire la normalitate”, accentuează el.
Lucrurile sunt simple şi cunoscute de toată lumea, dar nu sunt transpuse în practică. Explicația oferită de Valentin Lazea este dură.
„Răspunsul constă în trei cuvinte: lăcomie, ideologie, teamă. Lăcomia mediului de afaceri care beneficiază de scutiri şi exceptări; ideologia unei mari părţi a analiştilor şi economiştilor; teama de consecinţele reformei din partea clasei politice”, scrie Lazea.
