Reducerea deficitului bugetar și evitarea recesiunii nu sunt artificii contabile, ci rezultatul direct al consolidării fiscale, susține economistul-șef al BNR, Valentin Lazea. Într-un editorial publicat de cursdeguvernare.ro, acesta respinge acuzațiile venite din zona PSD, potrivit cărora guvernul ar fi recurs la o „scamatorie” pentru a raporta un deficit sub ținta asumată în 2025, și califică rezultatul drept o „superperformanță”.
Mesajul lui Lazea vine într-un moment în care dezbaterea politică despre deficit și ajustările bugetare s-a intensificat.
„România a evitat recesiunea” și s-a împrumutat mai ieftin
Valentin Lazea explică faptul că măsurile de consolidare fiscală au produs efecte vizibile atât în economie, cât și în costurile de finanțare.
„Grație măsurilor de consolidare fiscală, România a evitat recesiunea”, scrie economistul-șef al BNR, arătând că „creșterea economică s-a situat în 2025 aproape de 1 la sută”, a afirmat oficialul BNR.
În același timp, spune Lazea, împrumuturile externe și interne s-au ieftinit, un factor care a contribuit decisiv la scăderea deficitului. Potrivit calculelor sale, deficitul bugetar a coborât „de la 8,7% la 7,7% din PIB pe contabilitate națională și de la 9,3% la circa 8% din PIB pe contabilitate ESA”.
Economistul consideră această evoluție una dintre cauzele principale ale „supraperformanței reducerii deficitului”.
Zece ani de dezechilibre și „epoca post-adevărului”
În editorialul citat, Lazea face o analiză amplă a modului în care s-au degradat finanțele publice în ultimul deceniu și critică modul în care este purtată dezbaterea publică.
„Trăim în epoca post-adevărului”, afirmă acesta, susținând că, în lipsa unei informări corecte, „comentatori interesați” promovează „versiuni alternative ale realității”, menite să ascundă aspecte incomode.
El arată că, în 2015, România îndeplinea toate criteriile de la Maastricht și ar fi putut să își depună candidatura pentru zona euro, dacă ar fi menținut o politică fiscală responsabilă. În schimb, guvernele succesive au ales să urmărească o creștere economică rapidă, „cu orice cost”, sacrificând echilibrele macroeconomice.
Rezultatul, spune Lazea, a fost o combinație periculoasă: cea mai mare inflație din UE, cel mai mare deficit bugetar și cel mai mare deficit de cont curent, în paralel cu o creștere economică accelerată. El compară situația României cu cea a Bulgariei, care a crescut mai lent, dar mai echilibrat, ceea ce i-a permis accesul în zona euro în 2026.
Nu doar guvernele sunt responsabile
Economistul-șef al BNR respinge ideea că deteriorarea finanțelor publice poate fi pusă exclusiv în sarcina guvernelor recente.
„Există tentativa lipsită de onestitate de a atribui deteriorarea finanțelor publice doar guvernelor Ciucă și Ciolacu”, scrie Lazea, calificând această abordare drept falsă. El amintește că deficitul a crescut inclusiv în anii de expansiune economică, precum 2017–2019, dar și în ani electorali, cum au fost 2016 și 2024.
În opinia sa, nu doar guvernele, ci și mediul de afaceri și publicul au susținut un model de creștere bazat pe relaxare fiscală și consum alimentat din importuri. „Aproape pe nimeni nu a interesat care sunt consecințele acestui model”, spune Lazea, adăugând că fiecare categorie a beneficiat de pe urma acestui sistem.
Facilitățile fiscale care au alimentat dezechilibrele
Valentin Lazea detaliază și tipurile de facilități care, în timp, au contribuit la dezechilibrele macroeconomice.
Mediul de afaceri a beneficiat, printre altele, de neplata impozitului pe salarii sau a contribuțiilor sociale în anumite sectoare, de definirea largă a microîntreprinderilor și de un regim fiscal preferențial, de niveluri foarte scăzute ale impozitării, de tolerarea firmelor insuficient capitalizate și de evaziune fiscală, în special prin neplata TVA.
În același timp, publicul larg a beneficiat de gratuități la transport, diverse tipuri de tichete, subvenții temporare la combustibili și energie, precum și de impozite foarte reduse pe proprietate.
„Toate aceste «cadouri» și le poate permite un stat cu bugetul echilibrat”, avertizează Lazea, nu un stat care „se îndatorează masiv pentru a-și acoperi deficitele”.
Statul, nu singurul vinovat
În final, economistul-șef al BNR subliniază că este incorect ca responsabilitatea să fie aruncată exclusiv asupra sectorului public.
El admite însă că au existat episoade de risipă, inclusiv atunci când autoritățile locale au majorat salariile fără legătură cu veniturile proprii sau când a crescut nejustificat numărul de bugetari.
Totuși, pe baza datelor analizate, Lazea afirmă că sectorul de stat „nu este singurul (și nici măcar principalul) vinovat” pentru deteriorarea finanțelor publice din ultimii zece ani.
Comentează