DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Educația din România are probleme, și nu doar din lipsa banilor

educatie bani

Faptul că Educația din România este împovărată de probleme este cunoscut. Ar ajuta să cheltuim mai mult în acest domeniu? Nu neapărat.

În graficul următor, pe axa orizontală sunt sumele cheltuite per elev, iar pe axa verticală scorurile PISA pentru țările UE. O privire scurtă la legătura dintre cheltuieli și rezultate la nivelul Uniunii Europene sugerează că... relația nu este deloc clară, cel puțin pentru țara noastră.

Trendul este ușor crescător. Cu cât plătești mai mult cu atât ai mai multă educație. Doar că unele țări se îndepărtează de acest trend. De exemplu cele două puncte din stânga-jos, reprezentând țări care care realizează extrem de puțin, chiar și pentru sumele reduse pe care le cheltuie. Punctul roșu, probabil bănuiți, este România. Punctul de din dreapta României, dacă aveți această curiozitate, este Bulgaria.

content-image

Tabelul de mai sus arată relația dintre cheltuielile per elev cu învățământul primar (2011) și scorurile PISA (2012). Pentru scopul acestui articol am considerat că cheltuielile pentru anul 2011 sunt un proxy acceptabil și pentru anii trecuți. Univers: țările UE28 pentru care sunt disponibile date, minus Luzxemburg.

Corelația între bani și scorurile PISA este slabă, ceea ce nu este este cu totul surprinzător. De la un anumit grad de înrolare școlară în colo este greu să mai cheltuiești banii extensiv. Adică pentru fiecare sumă de x lei să cumperi y ani de educație. În schimb, pe măsură ce țara devine mai bogată profesorii trebuiesc plătiți mai mult și clădirile folosite au o valoare mai mare. Mai mult, spre deosebire de sănătate unde poți calcula rațional utilitatea unui aparat ca număr de boli tratate, este mai greu de măsurat utilitatea investițiilor în învățământ, deci există mereu riscul crescut ca banii să se risipească.

Diferența între România și restul Europei ne apare chiar mai dramatică dacă ne uităm la copii cu abilități scăzute la citire(/interpretare text) și matematică. Avem cu 50% mai mulți copii rămași în urmă decât ar prezice sumele cheltuite! Ceea ce, din nou, nu trebuie să ne surprindă prea tare. Din punct de vedere educațional elevii români se împart între cei care își permit și cei care nu își permit meditații.

content-image

Așadar, banii nu produc automat educație. Asta nu înseamnă că România, care are cheltuieli extrem de scăzute, nu are nevoie de investiții în educație. Doar că acestea trebuie țintite către zonele unde au efect.

În același timp este nevoie să reflectăm la tipul de educație pe care îl dorim, definind cu onestitate obstacolele în calea unei performanțe mai bune.

Altfel, copii de astăzi, care nu au abilități minimale de gândire, mâine ne vor construi casele și ne vor trage țevile de gaze.

Citiți și: La ce folosește Educația?

Surse date:

Eurostat:

  • Annual expenditure on public and private educational institutions per pupil in PPS, at primary level of education (ISCED 1), based on full-time equivalents, 2011
  • Share of 15-year-old pupils who are at level 1 or below of the PISA combined reading literacy scale, 2013

Date PISA

  • Mean score in PISA 2012
  • Share of low achievers in mathematics (Below Level 2), 2012

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.