Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, în plenul Senatului, la dezbaterea moţiunii simple pe educaţie, că finanţarea acestui domeniu trebuie să crească, dar numai în strânsă legătură cu îmbunătăţirea calităţii şi cu adaptarea la realitatea economică, astfel încât banii publici alocaţi să fie o investiţie reală şi nu „o simplă cheltuială”. Şeful Executivului a susţinut că autorii moţiunii se concentrează exclusiv pe componenta materială, ignorând problemele de fond ale învăţământului superior.
Bolojan a arătat că moţiunea se referă doar la burse, transport şi condiţii de trai, subiecte importante, dar insuficiente pentru o dezbatere serioasă despre educaţia universitară. „Învăţământul superior înseamnă mult mai mult: calitate, competenţe, şanse reale pe piaţa muncii, cercetare şi inovare, contribuţie directă la dezvoltarea României. Acestea ar trebui să fie centrul unei dezbateri complete”, a afirmat premierul.
Referindu-se la sprijinul financiar acordat studenţilor, Ilie Bolojan a precizat că există burse sociale în cuantum de 925 de lei pe lună, stabilite de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, de care beneficiază aproximativ 40.000 de studenţi. El a mai spus că facultăţile primesc un fond total de burse de aproape 1,5 miliarde de lei şi decid distribuirea acestora, cu condiţia ca cel puţin 30% să fie burse sociale.
„Statul suntem noi toţi”
Premierul a subliniat că dorinţa de a avea burse mai multe şi mai mari trebuie raportată la capacitatea reală a bugetului. „Statul acesta de la care pretindem să le plătească nu este o entitate străină care îşi ţine banii în cufere secrete. Statul suntem noi, cu toţii. Banii statului sunt banii adunaţi de la cei care lucrează în România, iar tot ceea ce plătim peste ceea ce producem este din împrumuturi, tot mai multe şi tot mai scumpe”, a declarat Bolojan.
El a insistat asupra ideii că „nu există nimic gratis”, explicând că orice cheltuială publică este acoperită fie din veniturile proprii, fie din împrumuturi. „Bursa nu este salariu minim şi nici întreţinere completă. Este un ajutor, pe cât de mare ni-l permitem. Avem obligaţia să păstrăm echilibrul financiar al ţării, iar orice creştere permanentă trebuie făcută treptat, predictibil şi sustenabil”, a spus şeful Guvernului.
Dincolo de burse, premierul a arătat că finanţarea publică a învăţământului superior este semnificativă. Potrivit datelor prezentate, anul trecut au fost alocaţi aproximativ 8.500 de lei pe an pentru şcolarizarea fiecărui student, ceea ce a însemnat un total de circa 6 miliarde de lei. Pentru cazarea în cămine s-au alocat 256 de milioane de lei, iar pentru subvenţia de transport, 34 de milioane de lei.
Finanţare legată de performanţă
Ilie Bolojan a afirmat că aceste cifre indică un efort bugetar real şi constant, dar a avertizat că o creştere substanţială a bugetului educaţiei nu poate fi realizată de la un an la altul. „Drumul greu al redresării pe care am pornit anul trecut trebuie să ne ducă în situaţia în care să ne permitem mai mult pentru educaţie”, a spus premierul.
Şeful Executivului s-a declarat surprins că în textul moţiunii nu apare nicio referire la adaptarea învăţământului superior la lumea de astăzi şi de mâine, la calitatea acestuia sau la ceea ce oferă societăţii în schimbul finanţării publice. „Calitatea pregătirii trebuie să crească, iar finanţarea nu trebuie să fie doar după numărul de studenţi, ci şi în funcţie de performanţa programelor de studii”, a subliniat el.
În acest context, Bolojan a vorbit despre necesitatea unor date publice şi transparente privind traseul absolvenţilor, care să arate câţi finalizează studiile, câţi lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit şi care sunt rezultatele cercetării. El a dat exemplul facultăţilor de medicină şi al promovării rezidenţiatului, arătând că astfel de informaţii ar ajuta atât statul, cât şi tinerii în luarea deciziilor.
Critici la adresa moţiunii opoziţiei
Premierul a susţinut că finanţarea programelor slabe ar trebui redusă până la implementarea unor planuri solide de îmbunătăţire, iar economiile realizate să fie direcţionate către performanţă şi către domeniile care susţin economia şi serviciile publice. Totodată, el a vorbit despre nevoia de reducere a birocraţiei academice, de întărire a integrităţii şi de transformare a universităţilor în motoare ale modernizării prin cercetare aplicată şi colaborare cu economia şi administraţia.
Bolojan a legat direct calitatea învăţământului superior de baza din preuniversitar, avertizând că abandonul şcolar şi scăderea calităţii educaţiei în mediul rural reprezintă „un semnal important de alarmă”. „Politicile publice din educaţie trebuie gândite ca un întreg, de la alfabetizare şi competenţe de bază până la excelenţă universitară”, a declarat el.
În final, premierul a concluzionat că „banii educaţiei trebuie să fie tot mai mulţi, dar corelat cu creşterea calităţii şi adaptarea la realitatea economică”, apreciind că moţiunea opoziţiei este „o exploatare simplistă a unei teme emoţionale”. El a mai remarcat absenţa studenţilor din balconul Senatului spre finalul dezbaterii, spunând că acest fapt „ar trebui să ne îngrijoreze şi să ne pună pe gânduri”.
Comentează